Dragoș Boboc, la 17 ani de la moartea tatălui său în PMAN: Pentru noi el e un erou
La 17 ani de la evenimentele din aprilie 2009, Dragoș Boboc, fiul lui Valeriu Boboc, spune că își cunoaște tatăl doar din fotografii și din povestirile bunicii. Avea un an și opt luni în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, când tatăl său a fost ucis în Piața Marii Adunări Naționale.
Colaj: Știri.md„Au trecut repede anii. Nespus de repede. Nici nu am simțit cât de repede au trecut”, spune tânărul, care nu își amintește chipul sau gesturile tatălui său, transmite Știri.md cu referire la zdg.md.
„Eu îl cunosc doar din poze și din povestirile bunicii. Eram prea mic ca să fi memorat fragmente din acea vreme”, a spus el.
Pentru familie, Valeriu Boboc nu este o victimă, ci un simbol al sacrificiului.
„Pentru noi, el nu e victimă, ci erou. Putea trece liber cu pachetul de scutece pe lângă mulțimea care protesta, grăbindu-se acasă, acolo unde era așteptat de familia sa, dar el a decis altfel. S-a alăturat protestatarilor și a fost omorât. Ce să zic despre tata? A fost un erou. Un erou. Pur și simplu”, afirmă Dragoș.
Valeriu Boboc avea 23 de ani când a fost bătut până la moarte în timpul protestelor din aprilie 2009. În acea noapte, aproximativ 200 de tineri au fost reținuți, iar intervenția forțelor de ordine a fost marcată de violențe.
Astăzi, Dragoș Boboc are 18 ani și își construiește propriul drum. Este elev la Școala Profesională nr. 5 din Chișinău, unde se pregătește să devină bucătar – vis pe care îl are încă din copilărie.
„De mic copil asta mi-am dorit să devin bucătar. Îmi place viața din școala mea, chiar dacă am foarte puțin timp ca să pot să-mi alint familia cu bucate gătite de mine. De obicei, gătesc doar la orele de laborator. Acasă vin târziu și nu mai reușesc”, spune el.
În paralel, tânărul practică sport, frecventând sala de forță și jucând fotbal.
Dragoș este și membru al Consiliul Național al Elevilor (CNE), unde se implică în promovarea drepturilor elevilor și încurajarea participării acestora la procesul decizional.
„Încercăm, prin activitățile CNE, să motivăm elevii să rămână în Republica Moldova, iar pentru asta școala ar trebui să fie un mediu cât mai prielnic, fiecare să se poată bucura de o atmosferă prietenoasă, fără episoade de bullying”, afirmă tânărul.
Potrivit acestuia, CNE funcționează ca un canal de comunicare între elevi și autorități, inclusiv cu Ministerul Educației, condus de Dan Perciun, contribuind la formularea politicilor educaționale prin dialog.
Și după 17 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, cetățenii R. Moldova mai caută răspunsuri la întrebările legate de violențele aplicate asupra protestatarilor, dar și de investigarea cauzelor care au dus la escaladarea manifestațiilor. Rămâne ambiguu și subiectul pedepsirii celor vinovați pentru traumatismele și decesele produse în rândul protestatarilor. În noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 au fost reținuți circa 200 de tineri protestatari. Valeriu Boboc, care avea 23 de ani, a fost bătut până la moarte chiar în PMAN.
Ulterior, CtEDO a condamnat R. Moldova în dosarul acestuia.