Două rapoarte, două realități: Presa din R. Moldova, între progres și autocenzură
Două rapoarte publicate în preajma Zilei Internaționale a Libertății Presei, marcată pe 3 mai, conturează perspective diferite asupra situației mass-mediei din R. Moldova. Pe de o parte, este evidențiat progresul înregistrat la nivel regional, iar pe de altă parte sunt semnalate riscuri de autocenzură în unele redacții, generate de temeri legate de pierderea finanțărilor externe.
Imagine simbolPotrivit raportului publicat de Reporteri Fără Frontiere (RSF), Republica Moldova a urcat pe locul 31 în Indexul libertății presei, devenind lider regional cu statut „satisfăcător”, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
Președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolescu-Onofrei, a declarat că acest rezultat se datorează măsurilor adoptate pentru alinierea la standardele Uniunii Europene, în special în ceea ce privește pluralismul mediatic și transparența proprietății în audiovizual.
„Am creat un cadru legal pentru a asigura o mai mare independență televiziunii publice. Drept rezultat, acțiunile noastre au fost resimțite în acest index”, a spus Nicolescu-Onofrei.
Experta media Viorica Zaharia a subliniat că presa din R. Moldova se bucură de libertăți reale, menționând lipsa cazurilor de jurnaliști închiși sau forțați să plece în exil.
„Nu avem jurnaliști în exil și nu avem jurnaliști în închisori. De asemenea, nu există cazuri grave de presiune asupra jurnaliștilor”, a declarat aceasta, adăugând că activitatea Consiliului de Presă, inclusiv publicarea „Cărții negre a risipei banilor publici”, demonstrează existența unui jurnalism liber.
În contrast, raportul din aprilie al Amnesty International Moldova indică faptul că libertatea presei, în special cea proeuropeană, este vulnerabilă din punct de vedere financiar și expusă fenomenului de autocenzură.
Directorul executiv al organizației, Veaceslav Tofan, a precizat că raportul reflectă probleme identificate în urma monitorizării pe parcursul a doi ani.
Potrivit acestuia, unii jurnaliști au relatat despre presiuni politice care ar fi vizat influențarea politicii editoriale, inclusiv prin amenințări privind pierderea finanțărilor externe
„Avem dovezi că unii politicieni au încercat să influențeze conținutul editorial prin astfel de mesaje”, a afirmat Tofan.
Liliana Nicolescu-Onofrei a criticat concluziile raportului Amnesty, solicitând clarificări privind sursa acestor presiuni și întrebând dacă donatorii ar putea influența acordarea granturilor.
În replică, Tofan a subliniat că nu este vorba de o opinie instituțională, ci de o tendință observată în urma discuțiilor cu jurnaliști.
Discuțiile privind independența presei au fost amplificate și de contextul sistării programelor de finanțare ale USAID, care susțineau instituții media cu orientare proeuropeană.
Viorica Zaharia a respins ideea împărțirii mass-mediei în proeuropeană și prorusă, afirmând că problema reală este respectarea deontologiei profesionale.
„Dacă ești partizan, nu mai faci jurnalism. Deontologia este cea care definește jurnalistul”, a spus aceasta.
Pe 21 aprilie, Amnesty International a publicat raportul „Starea drepturilor omului în lume”, în care menționează că presa proeuropeană din Republica Moldova este vulnerabilă financiar după reducerea finanțărilor externe și că unele instituții media ar fi fost supuse presiunilor privind conținutul editorial.
În același timp, raportul RSF publicat pe 3 mai confirmă ascensiunea Republicii Moldova în clasamentul libertății presei, consolidând imaginea țării ca lider regional în domeniu.