Doar 7 din cele 24 de creșe de tip familial deschise în 2025 funcționează în Moldova

Primele creșe de tip familial au fost deschise anul trecut în mai multe orașe Chișinău, Bălți, Ungheni, Nisporeni, Soroca, Edineț și Cahul, dar și în suburbii precum Bubuieci sau Grătiești. Serviciile au fost create cu sprijinul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al partenerilor internaționali, ca o alternativă la instituțiile publice de îngrijire a copiilor, în condițiile în care locurile în creșe și grădinițe sunt limitate în multe localități, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Ecaterina Cornițchi, în vârstă de 57 de ani, administrează creșa de tip familial „Cuibușor” din Cahul. De profesie logoped și psiholog, femeia a renunțat la locul de muncă de la grădiniță pentru a deschide creșa, după ce a obținut un grant de 60.000 de lei, oferit sub formă de echipamente și materiale – paturi, saltele, dulapuri, mese și alte obiecte necesare.

„Ideea acestor creșe este una frumoasă și am crezut că voi face o treabă bună. Am lăsat serviciul pentru a deschide această afacere și eram convinsă că lucrurile vor merge bine, dar nu a fost așa”, spune administratoarea.

Cel mai mare număr de copii pe care i-a avut simultan a fost trei, în perioada verii.

„Până la sfârșitul lui noiembrie nu am avut niciun copil. Acum vine doar unul, iar uneori lipsește și el pentru că se îmbolnăvește”, povestește ea.

Creșa funcționează chiar în locuința ei, pe care a renovat-o din banii proprii și a dotat-o cu jucării, cărți și materiale didactice. Cu toate acestea, activitatea nu acoperă cheltuielile.

„Acum, pentru un singur copil, am de plătit peste 8.000 de lei pentru gaz. Tot sper că voi reuși și nu vreau să închid creșa. Probabil părinților li se pare scump. Unele bone acceptă să stea cu copiii pentru 30 de lei pe oră, iar eu cer 50”, afirmă Ecaterina Cornițchi.

O creșă de tip familial poate primi simultan cel mult cinci copii cu vârste de până la trei ani. Pentru a deschide un astfel de serviciu, administratorii trebuie să dețină calificarea de îngrijitor, fișă medicală, cazier judiciar, patentă pentru activitate și un spațiu adecvat pentru îngrijirea copiilor.

O situație similară există și la creșa de tip familial „În căsuța cu povești” din Edineț, administrată de Svetlana Migălcuță. Creșa a fost deschisă acum un an în casa părinților săi, adaptată pentru acest serviciu.

„Acum avem o fetiță și un băiețel de 2 și, respectiv, 3 ani, dar nu vin regulat. Mama lor îi aduce doar atunci când are comenzi la serviciu”, spune administratoarea.

Ea afirmă că între timp, la Edineț, au fost deschise o creșă și o grădiniță publice, iar mulți părinți preferă aceste instituții deoarece sunt mai ieftine.

„La noi, părinții trebuie să aducă mâncare de acasă, iar acest lucru nu le place. În creșele publice, aproximativ 60% din costuri sunt acoperite de primărie, iar părinții plătesc mai puțin”, explică Svetlana Migălcuță.

Administratorii au discutat aceste probleme și cu donatorii, în cadrul unei întâlniri organizate în ianuarie, unde au propus mai multe soluții, printre care campanii de informare pentru părinți sau introducerea unor vouchere de stat pentru serviciile de îngrijire.

Reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale spun că sunt la curent cu dificultățile întâmpinate și monitorizează activitatea creșelor împreună cu partenerii de dezvoltare.

„Cu sprijinul partenerilor, am testat acest tip de servicii. Persoanele interesate au primit granturi și instruiri pentru a crea creșe de tip familial, precum și suport logistic și informațional înainte de lansarea activității”, a declarat șefa Serviciului politici demografice din cadrul ministerului, Aliona Crețu.

Potrivit acesteia, creșele de tip familial sunt considerate o activitate antreprenorială, nu un serviciu public, iar administratorii trebuie să asigure singuri continuitatea și promovarea serviciilor după perioada de testare.

O analiză realizată de minister după primul an de funcționare arată că principalele probleme sunt costurile mari de întreținere, care duc la tarife mai ridicate pentru părinți, dar și lipsa de încredere a unor familii față de acest serviciu, încă nou pentru Republica Moldova.

Unele persoane care au dorit să deschidă creșe acasă s-au confruntat și cu neînțelegeri în familie sau cu vecinii. Ulterior, legislația a fost modificată pentru a permite funcționarea acestor servicii și în spații închiriate.

Autoritățile analizează acum modificarea cadrului legal pentru a oferi o protecție socială mai mare îngrijitorilor și pentru a stimula dezvoltarea acestui tip de servicii, inclusiv prin trecerea la alte forme de activitate economică.

În Republica Moldova funcționează aproximativ 1.500 de grădinițe publice. Un studiu realizat în 2024 arată că instituțiile din Chișinău sunt supraaglomerate, în timp ce în unele raioane grădinițele funcționează la mai puțin de jumătate din capacitate.