Dincolo de interzis: Cum arată secția de terapie intensivă cu infectați

Astăzi intrăm în una din secțiile în care pacienții sunt intubați, conectați la aparate, imobilizați sau sedați medicamentos. Aici se dă o luptă reală pentru viață - o luptă în care, pentru o viață de om, se sacrifică o echipă întreagă de lucrători medicali, transmite Știri.md cu referire la Report.md.

Înainte de a trece, împreună cu fotoreporterul, din "zona curată" în cea "galbenă" și, ulterior, în "zona roșie", suntem preluate de asistenta superioară, Natalia Țurcanu, și instruite cum să îmbrăcăm combinezonul, ce avem voie să atingem și ce nu în „zona roșie” și ce trebuie să facem la ieșire, înainte de dezechipare...

Ne-au condus în fața unui perete improvizat dintr-o stofă verde, pe care scrie „Intrare” și ne-au ordonat să așteptăm. Abia atunci am simțit cum pătrunde frica pe sub combinezon, accelerându-mi ritmul inimii. Când eram pe punctul de a intra în panică, aud vocea asistentei undeva în spatele meu:

Trecerea din „zona galbenă” în cea roșie se face printr-un coridor, despărțit de două paravane din stofă verde. Am trecut mai întâi de unul. Apoi încă unul... Și am intrat.

În Secția Terapie Intensivă 2 COVID de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” din Chișinău luptă acum pentru viață 9 persoane. Una este sedată medicamentos, iar alta va fi scoasă din secție în câteva momente. E vie!

Pe primul pat de lângă ușă, conectat la aparatul de ventilare artificială, în stare gravă, îl văd pe primul pacient. Este un medic oftalmolog. 

A fost adus recent de la Cahul. „E un caz grav. Facem tot posibilul”, îmi spune Dinu Condrea. Pacientul aproape că nu mișcă. Îmi dau seama că e conștient doar pentru că uneori, ne urmărește cu privirea. La un moment dat chiar a mișcat mâna dreaptă.

Pe patul de alături - un alt pacient. E tânăr. Și el e în comă indusă. Stă nemișcat, cu capul lăsat spre umărul stâng. Pe lângă COVID-19 și complicațiile de pe urma virusului, pacientul are patologii pulmonare foarte grave: pneumotoraxul bilateral spontan. Ca să nu simtă durerea, i-a fost indusă coma. Nu simte nimic. Doarme. Nici măcar pleoapa nu-i tremură. Corpul lui e ca o mașină conectată la celelalte mașinării din jurul lui. Cablurile, sondele și furtunurile care i-au fost introduse în diferite părți ale corpului îl mențin în viață, iar fiecare repriză de aer pompată în plămânii lui și fiecare picătură de lichid care îi este injectată în organism îi cresc șansele de supraviețuire.

În artera de la gât i-a fost introdus un cateter prin care i se face plasmafareza. Această procedură este folosită, de obicei, la pacienții extrem de gravi. Se extrage plasma rea și se introduce plasmă curată, convalescentă sau antistafilococică. Altfel spus, sângele pacientului trece printr-o centrifugă care desparte plasma de concentratul eritrocitat (component sanguin obținut din sânge total, eliminând o parte din plasmă, fără alte modificări). Eritrocitele sunt pompate înapoi în organismul uman, iar plasma rămâne. Respectiv, orice eroare, orice greșeală poate genera o hemoragie sau coagulare. De aceea, alături de pacient, mereu stă de veghe cineva din lucrătorii medicali.

Sângele este compus din plasmă, eritrocite și trombocite. În plasmă se află radicalii liberi, radicalii toxici și citochinele care agravează situația pacientului. Pentru a fi ajutat sistemul imunitar și organismul pacientului se face plasmafereza. Plasma cu toate toxinele se aruncă, iar în loc se introduce plasmă proaspăt congelată sau convalescentă de la pacientul care deja a fost bolnav.

În picioare, nemișcată, privind la monitoare și la aparatul care curăță plasma pacientului, stă o asistentă de statură mică.

Cât ceilalți medici și asistenți se mută de la un pacient la altul, ea stă parcă înmărmurită alături de pacientul în comă. Combinezonul este prea mare pe ea, așa că atunci când se deplasează spre un alt pacient, apucă cu ambele mâini de faldurile pantalonilor și îi ține ridicați - așa cum apuca, până acum câteva luni, faldurile unei rochii vaporoase.

Dinu Condrea: "Aici toți pacienții sunt în stare gravă. Boala e absolut imprevizibilă și nu știm ce va fi mâine. Este o categorie de pacienți la care, în 24 de ore, starea de sănătate poate degrada atât de tare încât este trecut la ventilare artificială ori la mască CPAP (din limba engleză – Constant Positive Airway Pressure) - modul de ventilație artificială pulmonară cu presiunea continuă care oferă un flux constant de aer sub un anumit algoritm de presiune în căile respiratorii printr-un tub flexibil și o mască nazală (sau nas-orală). Astfel, aparatul nu permite căilor respiratorii să se blocheze, furnizând fluxul de aer continuu."

Pe patul de alături este un pacient conștient. În stare gravă, dar conștient. A fost intubat. Detubat. Iarăși intubat. Apoi deconectat de la aparatele de ventilare artificială și trecut la mască CPAP. Nu-și amintește prin ce a trecut și ascultă atent tot ce ne poveste medicul despre cum a fost readus el la viață. Din discuția noastră el află ce s-a petrecut în cele câteva zile cât a fost inconștient.

Dinu Condrea: "Luptăm și cu bolile concomitente ale pacientului, care, din păcate, ne complică foarte mult situația. Are diabet zaharat decompensat, hipertensiune, obezitate de grad 3. În plus, are și apnee de somn, adică uită să respire când doarme".

Lângă fiecare pat este câte un aparat de ventilare și, în cazul în care monitorul le dă de știre că pacientul nu respiră, ori face apnee, ori se desaturează (scade nivelul oxigenului din sânge), este conectat imediat la aparat. Personalul se află 24/24 în Terapie Intensivă și intervine imediat dacă starea unui pacient se agravează brusc.

Dinu Condrea: "Cei de aici luptă pentru fiecare zi de viață. Situația e critică. Lumea de afară nu înțelege, dar situația e foarte rea. Cei care neagă existența virusului, după ce ajung aici își schimbă viziunea. O bună parte din cei care ajung aici spun: „nici nu am crezut că o să ajung și eu aici”. Uitați-vă la ei în ce situație sunt. Medicii luptă pentru fiecare viață. Aceasta este datoria noastră și muncim cu dăruire, altfel, credeți-mă, nu ne-ar ține niciun salariu. Aici contează și dorința pacientului de a trăi, de a lupta pentru viața lui. Speranța că va învinge virusul îl ajută foarte mult. Când pacientul vine deprimat..."

Fiecare aparat de la capul pacientului este încărcat cu seringi automate. Fiecare seringă este încărcată cu un anumit preparat și fiecare are programată viteza și cantitatea pe care trebuie să i-o administreze pacientului pe parcursul a 30 de minute, o oră sau 24 de ore.

Mai multe detalii aflați pe Report.md.