1 163
0
Dezvăluirile unei studente moldovence din Coreea de Sud în epidemie
1 163
0

Pe Victoria Coșcodan pandemia a găsit-o în Coreea de Sud, unde își face studiile la Universitatea Dongseo, în orașul Busan.

Deși departe de casă si familie, tânăra de 23 de ani originară din Stăuceni, se simte în siguranță în țara care are unul dintre cele mai vaste și mai bine organizate programe de control a pandemiei de COVID-19 din lume, transmite Știri.md cu referire la Zdg.md.  

Mă simt în siguranță pentru că suntem informați permanent. Dacă la început zecile de emailuri și mesaje pe care le primeam zilnic de la autorități păreau o inconveniență, acum ne-am obișnuit, înțelegând că sunt spre binele nostru.

Suntem informați, de exemplu, de fiecare data când în zonă apare un caz nou și ni se spune care a fost itinerariul parcurs de pacient în ultimele zile. În fiecare zi vine foarte multă informație, care ne ajută să luăm decizii despre cum să ne comportăm. 

Aici majoritatea folosesc cărți bancare și urmărind tranzacțiile se află mai ușor care farmacie, magazin, sau stație de metrou au fost vizitate de persoane infectate. Astfel noi știm unde să ne ferim să mergem în zilele apropiate. Se folosesc și video de la camerele de luat vederi instalate în locurile publice. 

Chiar zilele trecute am evitat să mergem cu o prietenă la un local, după ce am primit informația de potențial pericol. Cu un sistem bine pus la punct de la început, s-a putut determina de unde provine fiecare caz, prevenind multe îmbolnăviri. Dar după pacientul 31 acest lucru  a devenit mai dificil din cauza că numărul de purtători ai virusului a crescut exponențial.

Pacienții infectați în Coreea au un număr de identificare și datele despre vârsta, unde s-a infectat, starea lor, locurile vizitate înainte de a fi depistați sunt publice.

Pacientul 31, care face parte dintr-un cult religios pentru care boala ar fi un păcat, a continuat să participe la ceremonii în comunitate și după ce a manifestat simptome clare de infecție, cauzând mai mult de 70 de infecții noi. Astfel, orașul Daegu a devenit focarul principal al pandemiei în Coreea.

Cu toate acestea orașul nu a fost închis, la fel cum nu s-a închis nici țara. În Coreea poți veni și ca turist, doar că cei veniți din alte țări sunt obligați să stea două săptămâni în carantină.

Școlile și bisericile sunt închise, dar magazinele lucrează, restaurantele sunt deschise, hârtia de WC nu este lipsă. Atmosfera este cât de cât normală, dar se iau măsuri adăugătoare de precauție. La intrarea în parcări, de exemplu, acum se verifică temperatura. Toată lumea poartă mască, Poți vedea persoane fără mască doar în restaurante când mănâncă sau în locurile pentru fumători. Noi oricum suntem obișnuiți cu măștile, în special primăvara, când dinspre China vin furtunile de nisip. Aici se produc multe măști, fiecare le are în casă și din cauza asta nu s-a simțit lipsa lor când a început pandemia. Acum asigurarea medicală oferă gratuit două măști pe săptămână pentru fiecare, doar trebuie să mergi la farmacie să le ridici. Testarea persoanelor care au simptome este, la fel, gratuită.

Victoria își continua studiile la universitate online, iar viața de zi cu zi încearcă să și-o petreacă cât mai normal, deși rămâne precaută. 

Azi am ieșit în oraș și nu am observat prea mare diferență față de cum era înaintea pandemiei. Lumea cu măști, dar acestea, cum ziceam, sunt un lucru obișnuit in Coreea. Dar parcurile erau pline. A venit primăvara, înfloresc cireșii și e cea mai frumoasă perioadă în Coreea. Mă îngrijorează un pic că ne-am relaxat prea devreme și am putea provoca un al doilea val. Dar cel mai mult mă îngrijorez pentru cei de acasă, din Moldova. Aici eu beneficiez de serviciile unui sistem medical foarte bun. Asigurarea pentru străini este la fel de bună ca și asigurarea națională. Dar știrile despre pandemie care vin din Moldova mă întristează. Mă bucur că măcar în localitatea mea, Stăuceni, informația necesară este actualizată regulat pe pagina comunității. 

Acum Victoria învață intensiv coreeana, iar în toamnă urmează să-și continue studiile pe specialitate. Am venit un an și jumătate în urmă în țara aceasta, care mi-a devenit a doua casă. E o țară frumoasă, cu oameni frumoși. Acum, în perioada pandemiei, fiindcă este mai puțină poluare, se văd și stelele. Așa că nu îmi lipsește nimic aici.  

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter