Dezinformarea ia amploare pe TikTok: Moldovenii, expuși la conținut fals
Canalele de TikTok din Republica Moldova au devenit un instrument tot mai activ pentru promovarea conținutului manipulator, în special în contextul alegerilor parlamentare. O monitorizare desfășurată în perioada 1–15 iulie asupra a 51 de conturi, deținute de politicieni, influenceri, surse media sau anonimi, arată că o parte dintre acestea publică zilnic zeci de materiale video cu narațiuni de dezinformare, înregistrând împreună peste 42 de milioane de vizualizări.

Printre cei mai populari politicieni pe TikTok se numără Renato Usatîi (212.000 de urmăritori, 90 de milioane de vizualizări), Igor Dodon (95.000 de urmăritori, 27 de milioane de vizualizări) și Irina Vlah (71.000 de urmăritori, 30 de milioane de vizualizări). Dintre influenceri se remarcă Grigore Manoli (442.000 de urmăritori, 386 de milioane de vizualizări), Caras (175.000 de urmăritori, 145 de milioane de vizualizări) și Sandeluu (168.000 de urmăritori, 61 de milioane de vizualizări), transmite Știri.md cu referire la mediacritica.md.
Totodată, jurnaliștii au identificat și conturi anonime cu impact semnificativ, precum @fantastic1007 (143.000 de urmăritori, 86 de milioane de vizualizări) sau @poseidon_008 (66.000 de urmăritori, 114 milioane de vizualizări), dar și surse media ca TVA6 (210.000 de urmăritori, 294 de milioane de vizualizări).
Analiza Mediacritica.md a identificat mai multe tipuri de narațiuni distribuite cu frecvență ridicată:
Guvernare discreditată și stat capturat - Videourile vizează adesea măsuri precum majorarea vârstei de pensionare, dificultățile fermierilor, scumpiri sau salariile polițiștilor. Autoritățile sunt descrise ca fiind subordonate partenerilor externi, iar criticile vizează inclusiv relația cu Uniunea Europeană;
Fraudarea alegerilor - Sunt promovate idei privind falsificarea voturilor, în special în diasporă. Mai mulți politicieni, printre care Irina Vlah și Igor Dodon, acuză guvernarea de manipularea alegerilor și susțin că vor desfășura anchete privind scrutinul din 2024;
Dezbinare socială și atacuri discriminatorii - O parte din conținut promovează mesaje homofobe, ironii la adresa comunității LGBTQ+ sau narative privind influența ONG-urilor și a mass-mediei finanțate din străinătate. Totodată, au fost identificate și atacuri la adresa Mitropoliei Basarabiei și susținători ai unirii cu România;
Discursuri anti-UE și pierderea suveranității - Mai multe postări insinuează că Moldova și-ar pierde neutralitatea și independența prin apropierea de Uniunea Europeană, iar integrarea este descrisă ca fiind doar o aparență. Politicieni precum Igor Dodon sau Victoria Furtună critică sancțiunile UE și afirmă că acestea sunt îndreptate împotriva opoziției moldovenești;
Sentimente antiromânești - Relația cu România este frecvent prezentată ca fiind nocivă pentru suveranitatea Republicii Moldova. Au fost difuzate materiale ce insinuează ingerință politică din partea Bucureștiului, inclusiv în mass-media sau în interzicerea accesului în România unor politicieni locali;
Nostalgie sovietică și promovarea apropierii de Rusia - O serie de postări idealizează trecutul sovietic, comparând pozitiv acea perioadă cu realitățile actuale. Rusia este portretizată ca aliat tradițional, iar cultura rusă – ca unificatoare. Sunt promovate și teorii despre durabilitatea produselor sovietice sau valorile tradiționale conservate de Rusia;
Războiul din Ucraina - Conținutul monitorizat include mesaje care pun la îndoială legitimitatea susținerii Ucrainei de către NATO sau Moldova. De asemenea, sunt promovate speculații privind implicarea militară a Republicii Moldova, fără dovezi, dar cu un impact viral.
Monitorizarea arată o activitate intensă și coordonată pe TikTok, în care conținutul cu caracter manipulator este diseminat masiv și viral, atingând segmente largi ale populației.
„Aceste narațiuni, în special cele antioccidentale și proruse, contribuie la polarizarea societății și pot influența percepțiile publice în perioada electorală. Printre riscurile identificate se numără decredibilizarea instituțiilor, creșterea neîncrederii în procesul democratic și alunecarea spre un spațiu informațional tot mai fragmentat și ostil”, subliniază jurnaliștii.
Citește întreaga analiză pe mediacritica.md.