Dezinformare cu miză electorală? Ce narațiuni sunt propagate pe Facebook

Retorica recurentă este emoțională, adesea alarmistă, și se concentrează pe delegitimarea guvernării, discreditarea partenerilor occidentali și promovarea unei percepții de criză politică și instituțională. De asemenea, sunt intens vehiculate teme precum „dictatura PAS”, „fraudarea alegerilor”, „persecuția opoziției”, „pierderea suveranității naționale” și „implicarea NATO într-un conflict regional”, transmite Știri.md cu referire la mediacritica.md.

Una dintre cele mai răspândite teme este portretizarea Partidului Acțiune și Solidaritate și a președintelui R. Moldova, Maia Sandu, ca fiind responsabili pentru colapsul social, economic și moral al țării. În acest sens, sunt promovate frecvent afirmații despre „dictatura PAS”, „capturarea instituțiilor”, dar și asocieri cu regimuri autoritare sau ideologii extremiste. De exemplu, pe mai multe pagini se afirmă că PAS ar fi „un regim fascist”, care ar fi condus la „sărăcirea poporului”, „distrugerea educației” și „persecuția preoților”.

O altă linie narativă puternică vizează ideea că opoziția este persecutată politic înainte de alegeri. Sunt invocate sancțiunile europene împotriva unor politicieni, interdicția de intrare în România a primarului Ion Ceban sau cazul bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, toate fiind prezentate ca acțiuni motivate politic și menite să elimine concurența electorală.

În același timp, se propagă frecvent ideea că alegerile vor fi fraudate. Astfel, sunt vizate în special votul din diasporă, gestionarea procesului electoral de către Comisia Electorală Centrală și Serviciul Tehnologia Informației, precum și modificările legislative recente. Aceste mesaje sugerează că autoritățile controlează instituțiile-cheie și pregătesc o „falsificare masivă” a alegerilor.

Totodată, narațiunile despre influența Uniunii Europene și a NATO sunt tot mai des instrumentalizate pentru a sugera că Moldova este lipsită de suveranitate și se îndreaptă spre un conflict cu Rusia. În special după Summitul Moldova–UE din 4 iulie, pagini cu orientare antioccidentală au acuzat o „imixtiune a Bruxelles-ului” în politica internă, iar un comunicat al Serviciului de Informații Externe al Rusiei a fost redistribuit intens pentru a sugera că Moldova ar putea deveni „cap de pod NATO” într-un eventual conflict regional.

Totodată, achiziția Portului Giurgiulești de către un consorțiu românesc a fost folosită pentru a amplifica teza pierderii suveranității și „vânzării țării”, în paralel cu reluarea retoricii despre „românizarea forțată” și dispariția limbii moldovenești. Aceste teme sunt însoțite de apeluri emoționale la identitate, familie, religie și frică de „ocolirea voinței poporului”.

„Analiza arată o tendință clară de creare a unei percepții de criză, dictatură, abuz politic și trădare națională. Mesajele sunt deseori hiperbolizate, ironice, repetate în lanț și calibrate emoțional pentru a capta atenția și a polariza publicul. În lipsa unor măsuri de alfabetizare media și transparență în sursele de finanțare a acestor pagini, există riscul ca astfel de narațiuni să afecteze semnificativ încrederea cetățenilor în procesul democratic, instituțiile statului și parcursul european al Republicii Moldova”, concluzionează jurnaliștii care au efectuat analiza.

Citește întreaga analiză pe mediacritica.md.