Dezastrul de la Cernobâl: Experții explică cauzele incidentului și pericolele actuale
Cauzele catastrofei de la Cernobâl, impactul asupra populației și riscurile actuale de contaminare radiologică au fost principalele teme abordate în cadrul dezbaterii publice: „40 de ani de la „Cernobâl”: motive și consecințe, memorie și riscuri actuale”. Participanții au evidențiat deficiențele care au dus la dezastrul nuclear de la Cernobâl, dar și consecințele dramatice asupra teritoriilor și populației, inclusiv modul în care au fost mobilizați oamenii pentru lichidarea avariei.
Imagine simbolÎn debutul dezbaterii, expertul Igor Boțan a explicat principiile de funcționare a centralelor nucleare și diferențele față de alte surse de energie, transmite Știri.md cu referire la IPN.
„O stație electrică nucleară (sau centrală nuclearo-electrică) este o instalație industrială complexă care produce energie electrică utilizând căldura rezultată din reacții nucleare de fisiune, controlate, în cadrul unui reactor. Spre deosebire de termocentralele convenționale care ard combustibili fosili, centrala nucleară folosește fisiunea nucleelor de uraniu pentru a genera abur, care antrenează turbinele generatoare de electricitate”, a explicat expertul permanent al proiectului.
La rândul său, istoricul Ion Valer Xenofontov a explicat cauzele accidentului și problemele tehnice existente la centrala de la Cernobâl încă înainte de explozie. Potrivit istoricului, tragedia nu a fost un eveniment izolat, ci rezultatul unor deficiențe acumulate.
„Centrala atomo-electrică de la Cernobâl a fost edificată în 1972, au existat patru reactoare. În contextul construcției au fost semnalate mai multe defecțiuni tehnice. Potrivit statisticilor, în perioada 1980-1985 au existat o mie de defecțiuni tehnice minore și majore. În 1982 au fost scurgeri de radiații. În Pripiat și Cernigov localnicii au fost izolați. Au mai existat defecțiuni și la reactorul 2. Toate aceste lucruri ne vorbesc despre faptul că la această centrală existau subtilități care nu erau bine puse la punct”, a spus doctorul în istorie Ion Valer Xenofontov.
Valeriu Cazac, participant la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobâl, a vorbit despre modul în care au fost selectate persoanele care au participat la lichidarea consecințelor catastrofei, aspect care ridică semne de întrebare privind echitatea și responsabilitatea autorităților de atunci.
„Până la Cernobâl avem o distanță de 800 de kilometri. Este o distanță care ne pune în pericol chiar și acum, aici, în Republica Moldova. Republica Moldova este înconjurată de stații nucleare, inclusiv la Cernavodă, România, la Zaporojie, Ucraina, dar și în alte locuri nu tare îndepărtate. Aceste stații sunt în continuare surse de pericol. La Cernobâl ajungea categoria de oameni care nu era cea mai protejată social. Cei șmecheri n-au mers acolo. Au dat bani, purcei, mită, și n-au ajuns acolo. Eu fiind înrolat în armată, am fost nevoit să execut un ordin. N-am avut de ales. Mi s-a ordonat și am plecat acolo. Ni s-a spus că mergem la Cernobâl să executăm o lucrare specială”, a explicat președintele AO „Cernobâl”, Valeriu Cazac.