Determinarea la suicid, rar sancționată. Juriști: Infracțiunea este dificil de probat
Instanțele din Republica Moldova au examinat un număr redus de cauze privind determinarea la suicid, iar în multe dintre aceste cazuri pedepsele aplicate au fost relativ blânde. Juriștii afirmă că una dintre principalele dificultăți este demonstrerea faptului că sinuciderea sau tentativa de suicid a fost provocată de violență domestică ori abuz psihologic.
Imagine simbolSubiectul a revenit în atenția publică după moartea educatoarei Ludmila Vartic. Pe 3 martie, femeia a căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău, unde locuia mama sa. În spațiul public au apărut discuții privind posibilitatea ca aceasta să fi recurs la gestul extrem din cauza unor abuzuri constante din partea soțului său, vicepreședintele raionului Hâncești, Dumitru Vartic, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.
Poliția investighează atât versiunea suicidului, cât și un posibil caz de violență domestică, însă până în prezent nu a anunțat concluziile.
Potrivit articolului 150 din Codul Penal, determinarea la suicid se pedepsește cu închisoare de până la cinci ani. Dacă acțiunile sunt îndreptate împotriva unui minor sau a unei persoane aflate într-o relație de dependență față de făptuitor, pedeapsa poate ajunge și până la nouă ani de detenție.
În practică, însă, astfel de dosare ajung rar în instanță. Pe site-ul Curții Supreme de Justiție sunt publicate doar două hotărâri pronunțate în baza articolului 150. Cea mai recentă decizie datează din 30 octombrie 2019.
Unul dintre cazuri vizează un bărbat din raionul Călărași, condamnat inițial, în 2017, la doi ani de închisoare cu suspendare și obligat să achite cheltuieli judiciare de 57 de lei. Potrivit anchetei, acesta își agresase și insultase soția în repetate rânduri, fiind în stare de ebrietate.
Din cauza suferințelor, femeia a încercat să se stranguleze cu o frânghie, dar a fost oprită de o vecină. Peste câteva zile, ea a înghițit un pumn de pastile. Un martor a declarat că, în lipsa unei intervenții rapide, intoxicația ar fi putut avea consecințe grave.
Ulterior, după ce Curtea Supremă de Justiție a dispus rejudecarea cauzei în 2018, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe bărbat la cinci ani și șase luni de închisoare. În 2019, CSJ a menținut sentința.
Un alt caz examinat de Curtea Supremă de Justiție în 2017 vizează un bărbat din raionul Cantemir, acuzat că a șantajat o femeie cu publicarea unor înregistrări video intime dacă aceasta nu îi plătea 500 de euro.
Femeia a consumat mai multe pastile, fiind internată și salvată la timp. Prima instanță l-a condamnat pe bărbat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj, însă l-a achitat de acuzația de determinare la suicid.
Curtea de Apel Sud a menținut aceeași concluzie, iar CSJ a dispus reexaminarea dosarului, considerând că există temeiuri pentru examinarea ambelor capete de acuzare. Între timp, însă, bărbatul a fost amnistiat cu ocazia aniversării a 25 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova.
O altă hotărâre în baza articolului 150 a fost emisă de Curtea de Apel Nord în noiembrie 2025. Dosarul vizează un bărbat care, în 2021, și-a șantajat fosta iubită minoră că va publica imagini video și fotografii intime pentru a se răzbuna după despărțire.
Șantajul a durat câteva luni, iar în iulie 2021 bărbatul a trimis imaginile unor cunoscuți comuni. În aceeași zi, fata a ingerat mai multe pastile și a suferit o intoxicație acută, fiind internată la terapie intensivă.
Instanța de fond l-a condamnat pe bărbat la trei ani de închisoare cu suspendare și i-a stabilit o perioadă de probațiune de trei ani. De asemenea, acesta a fost obligat să plătească victimei un prejudiciu moral de 100.000 de lei.
Procurorul a contestat sentința și a solicitat o pedeapsă de cinci ani și șase luni de închisoare, dintre care trei ani cu executare, însă Curtea de Apel a menținut decizia primei instanțe.
În noiembrie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Republica Moldova pentru că nu a protejat-o pe Tatiana Vieru, o femeie din Chișinău care a fost victimă a violenței domestice.
Între 2014 și 2016, instanțele au emis șase ordonanțe de protecție împotriva fostului ei soț. Bărbatul le-a încălcat în mod repetat și a continuat să o agreseze fizic și psihologic. Femeia a murit în toamna anului 2016, după ce a căzut de la fereastra unui bloc din sectorul Buiucani.
Judecătorii europeni au constatat că autoritățile moldovene nu au analizat comportamentul agresorului în ansamblu și nu au luat în calcul efectele psihologice grave ale abuzurilor repetate. De asemenea, ancheta privind moartea femeii a fost considerată ineficientă.
Deși fusese pornit un dosar penal pentru determinare la suicid, procurorul a analizat doar circumstanțele din ziua în care femeia a căzut de la înălțime și nu istoricul abuzurilor din anii anteriori. În cele din urmă, dosarul a fost clasat.
Avocata Violeta Andriuța, care a reprezentat interesele fratelui Tatianei Vieru la CEDO, afirmă că persoanele supuse în mod repetat abuzurilor pot ajunge într-o stare profundă de disperare, iar sinuciderea poate fi rezultatul presiunilor și violenței exercitate asupra lor.
În același timp, ea spune că investigarea unor asemenea cazuri este extrem de complexă.
„Principala dificultate constă în faptul că victima nu mai poate relata presiunile, amenințările sau abuzurile la care a fost supusă. În aceste condiții, autoritățile trebuie să reconstruiască circumstanțele pe baza probelor indirecte: mesaje, declarațiile rudelor, vecinilor sau prietenilor apropiați, plângeri anterioare la Poliție”, a declarat avocata.
Potrivit acesteia, în multe situații comunitatea cunoaște că o femeie era victimă a violenței domestice, însă transformarea acestor informații în probe juridice solide necesită o investigație rapidă și minuțioasă.
„Dacă cazul este tratat de la început doar ca o sinucidere, fără analizarea istoricului abuzurilor și a relației victimei cu presupusul agresor, există riscul ca responsabilitatea pentru violență să rămână neinvestigată, iar făptuitorul să beneficieze de impunitate”, explică Andriuța.
În decizia „Vieru contra Moldovei”, CEDO a transmis autorităților moldovene un mesaj clar: atunci când o persoană moare în circumstanțe neclare, iar în spate există un istoric de violență domestică, cazul nu poate fi tratat ca o simplă sinucidere, iar rolul presiunilor și abuzurilor trebuie investigat în mod serios.
Știri.md amintește că o tragedia a avut loc pe 3 martie, când Ludmila Vartic, mamă a doi copii, a căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Moartea sa a stârnit reacții puternice în spațiul public, iar pe rețelele sociale au apărut acuzații privind posibile abuzuri în familie.
Poliția investighează cazul și nu exclude nicio ipoteză. Potrivit șefului Inspectoratului de Poliție Hâncești, Vitalie Țurcanu, a fost inițiat un proces penal pentru stabilirea tuturor circumstanțelor decesului.
„Nu avem o versiune de bază. Vom examina inclusiv aspectul violenței în familie. Mai multe persoane vor fi audiate pentru a stabili adevărul”, a declarat acesta.
La rândul său, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a precizat că telefoanele victimei și ale soțului au fost ridicate pentru expertize, iar o parte dintre informațiile apărute în spațiul public nu corespund realității.
Ministrul Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a confirmat că victima ar fi lăsat un bilet de adio, însă conținutul acestuia nu a fost făcut public, având în vedere că familia are doi copii minori.