Deșteaptă-te, române: 29 iulie, Ziua Imnului Național al României
Pe 29 iulie, România sărbătorește Ziua Imnului Național – „Deșteaptă-te, române!”, un simbol istoric al curajului și unității naționale. Data nu a fost aleasă întâmplător: la 29 iulie 1848, imnul a fost intonat pentru prima dată oficial în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în plin avânt al Revoluției de la 1848 din Țara Românească.
Imagine simbolVersurile imnului aparțin poetului și tribunului pașoptist Andrei Mureșanu (1816–1863), iar melodia este atribuită lui Anton Pann (1796–1854), muzician, culegător de folclor și dascăl de muzică bisericească. Poemul „Un răsunet”, publicat în timpul Revoluției, a fost pus pe muzică în doar câteva zile și a devenit rapid un cântec mobilizator, cântat în momente-cheie ale istoriei – în Războiul de Independență, în cele două Războaie Mondiale și, mai recent, în timpul Revoluției anticomuniste din decembrie 1989, transmite Știri.md cu referire la radiochisinau.md.
După instaurarea dictaturii comuniste, pe 30 decembrie 1947, „Deșteaptă-te, române!” a fost interzis, iar cei care îl intonau sau îl fredonau riscau ani grei de închisoare. Totuși, în timpul Revoluției din 1989, imnul a revenit pe buzele protestatarilor, fiind cântat pe străzile din marile orașe ale României, devenind un imn al libertății și demnității. Ulterior, în 1990, cântecul a fost adoptat de facto ca imn de stat, iar în 1991 a fost consacrat oficial prin Constituție, în forma modificată ulterior prin Legea nr. 429/2003.
Potrivit articolului 12 din Constituție, Imnul Național al României este „Deșteaptă-te, române!”, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului, ca simboluri naționale. Imnul conține unsprezece strofe, însă doar primele două, a patra și ultima sunt intonate în mod uzual la ceremonii oficiale.
Ziua Imnului Național a fost instituită oficial în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998. Aceasta prevede că autoritățile publice și instituțiile statului marchează evenimentul prin organizarea de ceremonii militare, activități cultural-educative și evocări istorice. În municipiul București și în municipiile-reședință de județ sunt organizate ceremoniale publice de intonare a imnului și de înălțare a drapelului național, în colaborare cu prefecturile, primăriile și unitățile militare.
Tot în 1998, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la Revoluția din 1848, Banca Națională a României a emis două monede din aur, cu valori nominale de 500 și 1.000 de lei, dedicate Zilei Imnului Național – simbol al unității și rezistenței românilor în fața opresiunii, de-a lungul istoriei.