Deasupra Chișinăului plutește o ceață densă: Explicația specialiștilor

Dr. Lucian Sfîcă are o explicație pentru acest fenomen, transmite Știri.md.

"Orizontul opac și cerul cu aspect lăptos ne lasă să înțelegem că avem de a face cu un transport de praf de origine continentală apropiată ce călătorește la o distanță mai mică de suprafața terestră decât clasicele transporturi de praf de origine sahariană", susține specialistul.

Această situație este determinată de câteva condiții particulare ale acestei perioade. 

"Ne aflăm în primul rând într-o situație destul de atipică pentru luna august de circulație estică, cu mase de aer antrenate către țara noastră dispre est. Responsabil pentru această circulație este un câmp anticilonal situat în nord-estul continentului (fig. 1). De altfel, se poate vedea pe hărțile cu concentrația de praf brâul de concentrație ridicată ce mărginește anticiclonul prelungit de la nord de Marea Neagră până în Finlanda (fig. 2)", a explicat Dr. Lucian Sfîcă.

În al doilea rând, fiind trecuți de mult de jumătatea verii, regiunile de la nord de Marea Neagră încep să fie din ce în ce mai afectate de uscăciune. De aceea, cantitatea de praf antrenabilă în atmosferă este destul de mare.

Și nu în ultimul rând, la vest de România, în vestul Peninsulei Balcanice, se prelungește un talveg de altitudine ce împinge în sectorul său anterior foarte multă umiditate spre estul României

 În plus, această umiditate este menținută captivă în orizonturile inferioare ale troposferei până la altitudini de cca. 2000-3000 m (700-800 hPa), așa cum poate fi observat pe profilele verticale în troposferă.

Radiosondajul indică o formă clasică de clepsidră ce ne indică faptul că pe profilul troposferic există o descendență a aerului din altitudine, cea care menține captiv praful în troposfera inferioară.

Tot această inversiune este și cauza pentru care instabilitatea atmosferică este inhibată în regiunea Moldovei.

Deși aerul este foarte umed, chiar cu dezvoltări convective, acestea nu pot să devină suficient de viguroase pentru a determina averse.

De menționat că situația nu poate fi considerată una de poluare. Este o situație naturală, dată de circulația atmosferică în curs și de condițiile particulare ale perioadei.

Mai mult, poluarea nu este deloc invazivă, creșterea concentrațiilor de PM10 nefiind însoțită de o creștere a concentrațiilor cu adevărat periculoase de PM2.5, așa cum poate fi observat pe măsurătorile din rețeaua strop_de_aer în zona Păcurari.

"Nu în ultimul rând, transportul de praf nu poate fi pus în legătură cu conflictul din Ucraina, chiar dacă el poate antrena și cantități infime de aerosoli/suspensii din exploziile de acolo. Deopotrivă, temerile legate de radioactivitate nu pot fi justificate, radioactivitatea neavând capacitatea de a afecta opacitatea atmosferică sau vizibilitatea orizontală", a mai adăugat specialistul.