După spusele Alexandrinei, totul a început în luna februarie a anului 2020. Inițial, tinerei i se părea că suferă de o simplă răceală și a început să se trateze cu antivirale. Cu toate acestea, după o perioadă, aceasta a observat că totul se agravează și pastilele deja nu o mai ajută, transmite Știri.md.

„Era începutul pandemiei și eu nu am vrut să merg la medic, ca să nu îmi spună că am COVID-19 și să mă interneze în spital”, a spus Alexandrina Iacub.

Într-un moment, tânăra a observat că nu poate respira, obosește foarte repede, febra nu scade, iar pe picioare îi apar vânătăi. Atunci, Alexandrina a decis să efectueze un control medical.

„Am decis să merg la doctor, am făcut radiografie la plămâni și mi-a zis că am bronșită. După ce medicul a văzut că tratamentul nu mă ajută, a spus că am apă la plămân și m-a internat de urgență la spital, unde mi s-a făcut puncție pleurală. A fost scos lichidul din plămâni, care a fost trimis la laborator pentru a depista de ce a apărut”, susține Alexandrina.

În urma mai multor analize, medicul a trimis-o pe tânără la Institutul Oncologic și, în acel moment, Alexandrina a înțeles că totul este mult mai grav decât își închipuia.

„Am zis că dacă mă trimite acolo nu este bine. Am început a plânge, am avut o criză de nervi, nu doream să vorbesc cu nimeni, nu voiam să mănânc”, susține femeia.

De la început, medicii nici nu-i spuneau Alexandrinei de ce boală suferă.

„După o perioadă, am fost internată de urgență, fiind într-o stare critică. Am făcut biopsia și medicul mi-a spus că sunt diagnosticată cu scleroză modulară și aveam multă apă în plămâni. Eram deja în stadiul trei. Această boală afectează sângele. E un cancer al sistemului limfatic, care afectează practic toate organele”, explică cu durere tânăra.

Când i-au spus că trebuie să urmeze mai multe proceduri de chimioterapie, ea a refuzat, afirmând că nu vrea să rămână fără păr în cap. Însă, după multe discuții, Alexandrina a fost de acord să înceapă tratamentul.

„Aveam 25 de ani când am început tratamentul. De la început îmi era foarte rău, aveam stări de vomă, aveam temperatură”, a spus tânăra.

Mama sa era cea care mereu o încuraja.

„Încerca să mă susțină, să vorbească, dar eu observam că, chiar dacă zâmbea, ochii ei erau înlăcrimați. Mama plângea lângă mine să mănânc măcar un iaurt, să nu las organismul să cedeze”, a spus Alexandrina.

Într-un moment, tânăra susține că avea gânduri rele. Aceasta a început să lucreze și cu psihologul, care totuși a ajutat-o. „Mă gândeam că nu am să mai ies din spital. Plângeam. Mă gândeam că nu voi învinge. Eu vreau să trăiesc, dar la moment tot am așa gânduri”.

După trei ani de tratament la Institutul Oncologic, Alexandrina a decis să meargă în Turcia, unde își urmează tratamentul.

„Când m-a văzut doctorul din Turcia, m-a internat de urgență în spital. Am început să fac diferite analize, am trecut multe aparate și treptat am început să fac și tratamentul. Medicii îmi spuneau că organismul meu este infectat și foarte intoxicat. Stăteam 24/24 de ore cu picurătoare, ca să îmi curețe totul”, spune Alexandrina.

După ce medicul său a văzut că chimioterapia nu mai acționează asupra organismului pacientei, acesteia i s-a propus să treacă la imunoterapie.

„După ce au făcut un consiliu, mi-au zis că fără transplant autolog nu voi face față bolii. Mi-au zis că am nevoie de un donator, fie mama, rudele, fie cineva străin. În urma unor analize s-a constatat că mama poate să-mi fie donator. Pe 10 martie am făcut transplantul și asta este data când m-am născut din nou”, a mai spus Alexandrina.

Cum a decurs procedura, cum a avut loc recuperarea sa după transplant, dar și ce dezvăluiri a mai făcut Alexandrina Iacub, urmăriți în interviul de mai jos.