De la ceartă la dialog: Cum învață moldovenii de vârste diferite să comunice

Inițiativa este implementată de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație și are drept scop consolidarea coeziunii sociale. Unul dintre facilitatorii implicați este Diana Vrabie, care lucrează direct cu patru dintre cele zece grupuri participante, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Potrivit acesteia, relația dintre generații este marcată de neîncredere și percepții negative.

„Între aceste două generații există cea mai mare discrepanță și neacceptare. Seniorii pun presiune pe tineri, iar tinerii tind să-i desconsidere pe cei în vârstă”, explică Diana Vrabie.

Rolul facilitatorilor este de a crea un spațiu sigur în care participanții să poată discuta deschis despre subiecte sensibile, fără a ajunge la conflicte. Timp de un an, întâlnirile au avut loc cel puțin o dată pe lună în fiecare localitate.

La început, discuțiile au fost marcate de reticență și scepticism.

„Era multă neîncredere și critică. Mulți se întrebau de ce ar trebui să participe la astfel de întâlniri”, spune Diana Vrabie.

În opinia ei, una dintre problemele majore este lipsa deprinderii de a dialoga, ceea ce face ca discuțiile pe teme controversate să degenereze rapid în atacuri la persoană.

Procesul de schimbare este însă unul gradual.

„Încercăm, întâlnire după întâlnire, să construim un pod între oameni, astfel încât să se asculte și să înțeleagă că, deși sunt diferiți, au dreptul să fie auziți”, afirmă Diana Vrabie.

Printre subiectele care au generat dezbateri aprinse se numără educația sexuală în școli, respectul față de seniori sau stereotipurile despre tineri.

De exemplu, percepția că tinerii „stau doar în telefoane” a dus la discuții despre profesiile moderne, unde telefonul mobil este un instrument de lucru.

Scopul acestor întâlniri nu este uniformizarea opiniilor, ci dezvoltarea capacității de a asculta și înțelege perspectiva celuilalt, chiar și în condiții de dezacord.

Pe lângă discuții, participanții au organizat și activități comune, precum ateliere de creație, acțiuni sociale sau evenimente de sărbători. În timp, relațiile s-au îmbunătățit vizibil: dacă la început tinerii și vârstnicii stăteau separat, ulterior au început să interacționeze mai mult, să iasă împreună și chiar să lege prietenii.

Deși schimbările nu sunt radicale după doar un an, rezultatele sunt vizibile, iar programul urmează să fie extins și în alte localități. Organizatorii speră ca aceste grupuri să devină, pe termen lung, nuclee comunitare capabile să discute problemele locale și să contribuie la identificarea soluțiilor prin dialog și participare.