Ne așteaptă o vacanță prelungită de 1 Mai și Paște la un loc. Dacă tot e sărbătoare, va fi mâncare din belșug, stropită cu alcool, transmite Știri.md cu referire la stirileprotv.ro.

Consumăm alcool pentru că ne place sau pentru că ajută la digestie? Să fie bere, vin sau tărie? Și care e porția corectă? Dacă e să o luăm după teorie, alcoolul este o substanță toxică pentru toate celulele, de la neuroni la celula hepatică. Tot știința spune că singurul organ capabil să-l elimine din organism este ficatul. Enzima responsabilă de metabolizare se numește alcool-dehidrogenază. Sinteza ei este determinată genetic, deci nu reziști mai bine la alcool dacă ai mai multă practică.

Alcoolul are un efect anxiolitic și de inducere a unei stări de relaxare, cu mult peste ce poate face mâncarea. Singura condiție este să ne limităm la 1-2 pahare de vin, în felul ăsta aportul caloric nu ne pune în pericol silueta.

Băuturile alcoolice tari și cantitatea mare de alcool au efect invers. Accentuează tristețea și schimbă metabolismul spre sinteza de grăsimi.

De reținut că berea face burtă. Fenomenul este descris în toate cărțile de nutriție. Cerealele fermentate din bere duc la sinteză crescută de insulină cu acumulare de grăsime pe abdomen. Cantitatea face diferența. Nu ne îngrășăm de la o bere, ci de la un litru de bere.

Care sunt diferențele dintre tipurile de alcool

Vinul roșu poate avea efect protector cardio-vascular doar atunci când este consumat regulat și cu moderație - 1- 2 pahare pe zi. Asta nu înseamnă că de mâine trebuie să ne apucăm de băut, dar dintre toate relele, un pahar de vin roșu e răul cel mai mic.

Digestivele cu gust amar ajută digestia pentru că stimulează secreția de bilă, dar și cafeaua poate să facă asta.

Vinul spumant, șampania și prosecco au cel mai bun raport între aportul caloric și efectul anxiolitic, de relaxare: cu doar 80 de calorii și bule din plin, un pahar de șampanie asigură starea de bine, mai ales pentru doamne.

„Nu știu să explic dacă și cum o tărie la începutul mesei deschide apetitul. Cert este că alcoolul în general, de la al doilea pahar în sus, face poftă de mâncare”, spune Mihaela Bilic.

Obiceiul de a avea pe masă tot felul de ronțăieli sărate te stimulează să bei și mai mult. Sarea cere apă și pe măsură ce mănânci alune, chipsuri sau mezeluri și brânzeturi, tot îți vine să bei.

Cât despre siluetă și metabolism, nu sunt vești bune. Alcoolul stimulează sinteza de grăsime de rezervă, deci orice mâncare „stropită" cu alcool îngrașă mai tare. Și nu, niciodată alcoolul, indiferent cât de tare și pur ar fi, nu o să topească grăsimea. Nici din farfurie, nici de pe șolduri.

În concluzie, problemele digestive apar ca urmare a consumului unei cantități mari de mâncare, mai ales când este vorba de preparate bogate în grăsime.

Cât despre alcool, nu ajută neapărat la digestie. Deci soluția ar fi să consumăm cu moderație și alimentele și alcoolul, ca să ne bucurăm de vacanță din plin.