647
0
CV-urile celor 6 judecători CC care au depus jurământul în Parlament
647
0

Cei șase judecători ai Curții Constituționale, desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii, Guvern și Legislativ: Eduard Ababei, Serghei Țurcanu, Domnica Manole, Vladimir Țurcan, Liuba Șova și Nicolae Roșca au depus vineri jurământul în plenul Parlamentului.

Foto: Știri.md

Portalul Anticoruptie.md împreună cu Știri.md vă prezintă cine sunt aceștia:

Eduard Ababei este avocat și formator la Institutul Național al Justiției. Între 2009 și 2016, a fost vicepreședinte apoi președinte al Colegiului civil și de contencios administrativ de la Curtea de Apel Bălți. 

Între 2013 și 2016, Eduard Ababei a fost președinte al Consiliului lnstitutului Național al Justiției. Anterior acesta a fost lector la Facultatea de Drept a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, iar din 1995, timp de zece ani, a activat în calitate de magistrat la Judecătoria Drochia.

Serghei Ţurcanu este profesor în drept constituţional şi şef la catedra drept public la Facultatea de Drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM). 

În decembrie 2017 acesta a fost ales membru ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din rândul profesorilor de drept.

Începând cu 1994, Liuba Șova este lector în cadrul catedrei de Drept Constituțional și Drept Administrativ, iar din 2010, lector superior în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept a Universității de Stat. Între 2005 și 2007 a fost consilier al președintelui Curții Constituționale.

Nicolae Roșca este avocat, doctor în drept, profesor universitar, șef al Departamentului Drept Privat al Facultății de Drept la Universitatea de Stat din Moldova (USM). 

Din anul 1992 activează ca profesor la Facultatea de Drept a USM. Anterior a activat în calitate de membru al Consiliului de experţi a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, membru al Comisiei de Licenţiere a Activităţii Notariale, membru al Comisiei de Licenţiere a Profesiei de Avocat, membru al Consiliului ştiinţific consultativ de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, a fost președinte al Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii. 

La congresul din luna mai 2016 al Partidului Acțiune și Solidaritate, Nicolae Roșca a fost ales membru al Biroului Permanent al formațiunii.

Vladimir Țurcan este unul dintre cei mai longevivi deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova. El are la activ cinci mandate de deputat, cu o întrerupere de doi ani, cât a fost ambasador în Federația Rusă. 

Luxul în care trăiește familia sa, etalat în reviste și în emisiuni televizate, contrastează puternic cu veniturile de bugetar ale demnitarului. 

A fost criticat în presă și de către colegii săi deputați că ar avea afaceri nedeclarate. S-a manifestat adeseori printr-un discurs românofob, anti NATO și pro Kremlin.

În anul 2001 a intrat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Comuniștilor. Din partea PCRM a fost deputat în trei legislaturi - 2001-2002 și 2005-2009, apoi în 2009-2014. 

În 2014 ajunge în Parlament pe listele partidului Socialiștilor. La 7 decembrie 2009, Vladimir Țurcan, împreună cu alți trei deputați comuniști: Victor Stepaniuc, Ludmila Belcencova și Valentin Guznac, au părăsit fracțiunea parlamentară a PCRM și au aderat la Partidul Moldova Unită. 

Ulterior, la această formațiune s-a alăturat și deputatul PCRM, Svetlana Rusu. Cei cinci deputați s-au prezentat o perioadă drept neafiliați. 

Deputații transfugi au aderat mai apoi la Partidul Moldova Unită-Edinaia Moldova, formațiune extraparlamentară, condusă de Ana Tcaci. 

La Congresul patru al formațiunii, din luna februarie 2010, Vladimir Țurcan a preluat conducerea Moldovei Unite. La alegerile parlamentare din noiembrie 2010, la care a participat PMUEM, formaţiunea nu a trecut pragul electoral. 

În scrutinul electoral din noiembrie 2014 preşedintele PMUEM, Vladimir Ţurcan, a fost ales în funcţia de deputat pe listele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova. 

Aceasta după ce, în 2012, partidul s-a scindat - o parte din membri au aderat la Partidul Democrat, iar altă parte - la Partidul Socialiștilor.

Formațiunea „Moldova Unită”, pe care o conducea Vladimir Țurcan, a fuzionat cu Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon. Într-o declarație de presă comună, în octombrie 2012, cei doi lideri au spus că formațiunea lor are ambiția de a deveni cea mai importantă forță politică de stânga. 

În același document Dodon și Țurcan spun că Partidul Comuniștilor nu are viitor, că se va destrăma și va ajunge „o stafie politică”.

Vladimir Țurcan este general-maior de poliție, fost ministru al Afacerilor Interne și ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă. A fost membru al Partidului Comunist din fosta URSS până în 1991. În această perioadă a exercitat funcții partiinice, fiind șef adjunct în Secția organizatorică a CC al Partidului Comunist (1985-1991) și șef al Secției juridice a CC al Partidului Comunist (1990-1991).

În 2016, Vladimir Țurcan a intrat în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, pentru că nu și-ar fi declarat toate proprietățile și niște conturi bancare. 

În cadrul controlului s-a stabilit că Vladimir Țurcan nu a declarat pentru anul 2014 o casă de locuit dobândită în anul 2001, cu suprafața de 66,7 metri pătrați, neevaluată de organele cadastrale, care îi aparține, un venit de 294 de dolari SUA, obținut în anul 2014, din dobândă aferentă contului de depozit la Energbank și venitul soției, în sumă de 60 de euro, obținut în anul 2014, din dobândă aferentă contului de depozit la Banca de Economii și cinci conturi de card cu sume neînsemnate. 

Cu toate acestea CNI a clasat cauza „în legătură cu lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014, de către Vladimir Țurcan”. Despre alte „pete” din biografia lui Vladimir Țurcan citiți într-un amplu articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Domnica Manole a fost judecătoare la Judecătoria Ciocana din 1990 până în 2004. Ulterior, din 2004 până în 2017, a fost magistrată în Colegiul Civil și de contecios administrativ al Curții de Apel Chișinău. 

În aprilie 2016, Domnica Manole a adoptat o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală (CEC) să iniţieze referendumul republican privind alegerea preşedintelui ţării de către cetăţeni, la iniţiativa Platformei Demnitate şi Adevăr. 

La 31 mai 2016 membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dat acordul ca Domnica Manole să fie cercetată penal pentru că hotărârea pe care a emis-o ar fi ilegală. 

Împotrivă s-au pronunţat trei membri: Dumitru Visternicean, Vera Toma şi Tatiana Răducanu. 

Potrivit sesizării depuse la CSM de către procurorul general interimar, Eduard Harunjen, judecătoarea s-ar face vinovată de emiterea unei decizii ilegale şi depăşirea competenţelor prin faptul că şi-a permis interpretarea Constituţiei.

Pe 4 iulie 2017 Domnica Manole a fost declarată incompatibilă cu funcția de judecător. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis eliberarea ei din funcție după examinarea avizului consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate. 

Făcând trimitere la mai multe hotărâri de judecată și la dosarul penal cu privire la referendum, Serviciul de Informații și Securitate a constatat în avizul său existența unor factori de risc în activitatea magistratei.

Ulterior, Domnica Manole a depus o sesizare la Curtea Constituţională privind verificarea constituționalității prevederilor legale care oferă Serviciului de Informații și Securitate atribuții de verificare a judecătorilor. 

Judecătorii Curţii au constatat, între altele, că efectuarea controlului integrității funcționarilor publici și a demnitarilor de către Serviciul de Informații și Securitate reprezintă o ingerință în drepturile fundamentale la viață intimă, familială și privată și a secretului corespondenței. 

Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să își anuleze în februarie curent hotărârea anterioară prin care a revocat-o pe Domnica Manole din funcția de judecătoare. 

La 8 iulie curent, ex-magistrata a fost achitată în dosarul penal în care era acuzată de pronunțarea unei hotărâri ilegale în „dosarul referendumului”. 

Decizia magistraților vine după ce la 4 iulie procurorul pe caz a renunțat la învinuire, în urma audierii martorilor apărării, printre care și viceprim-ministrul Andrei Năstase, despre care acuzarea susținea că ar fi participat la scrierea motivată a deciziei pronunțate de Domnica Manole în 2016.

Domnica Manole a fost surprinsă în 2008 de o echipă Pro TV, în timp ce discuta, în biroul său de serviciu, cu preşedintele de atunci al Consiliului Municipal, consilierul comunist Eduard Muşuc. 

Se întâmpla înainte de începerea unei ședințe de judecată într-un dosar civil în care una dintre părți era Mușuc. 

Domnica Manole îi dădea sfaturi acestuia (Mușuc reprezenta comuniștii, care atunci erau la guvernare) cum să se comporte în proces ca să câștige. 

Discuția a fost înregistrată în spatele ușii întredeschise a biroului magistratei. După mediatizarea cazului, Domnica Manole a calificat reportajul Pro TV despre discuția sa cu o parte din proces drept un amestec în justiție și s-a retras din examinarea dosarului. 

La un an și jumătate de la acest caz, Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că Domnica Manole se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului, dar a remarcat faptul că la acea vreme birourile judecătorilor nu erau păzite astfel încât să fie împiedicată pătrunderea persoanelor străine și i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă, avertismentul. 

În iunie 2016, solicitată să comenteze discuția sa cu comunistul Eduard Mușuc înainte de procesul de judecată, Domnica Manole a declarat în cadrul emisiunii În Profunzime: 

„În activitatea unui judecător de 25 de ani pot exista și erori, dar nu este asta important, deci sunt importante acțiunile mele la acest moment. 

Nu vreau să mă justific în cazul Mușuc, da, a fost cu opt ani în urmă, am greșit. A fost o primă experiență a mea cu presa, cu părțile în biroul meu. Vreau doar un moment să accentuez: că nu am examinat pe fond dosarul, am examinat o cerere de recuzare. Dar nu contează, efectele s-au stins demult”.

Citește și
article image
Parlamentul a făcut schimbări la zilele comemorative şi de...
2
263
article image
Taxele vamale pentru mărfuri destinate unui complex...
0
111
article image
Filip: E o răfuială politică împotriva PDM. Nu chinuiți...
3
404
article image
Gheorghe Cavcaliuc și Eduard Harunjen, chemați la audieri...
0
3159