Cutremur rar în Moldova: S-a produs la Glodeni, la o adâncime de doar 2 km

Cutremurul din 23 ianuarie, produs la ora 15:15, a avut magnitudinea 3,1 și s-a înregistrat la o adâncime de doar doi kilometri, în raionul Glodeni, la granița satelor Sturzovca, Fundurii Vechi și Fundurii Noi. Potrivit șefului Centrului de Monitorizare Seismică din cadrul Institutului de Geologie și Seismologie al Universității de Stat din Moldova, Cornel Velnița, un asemenea focar indică un cutremur de tip crustal, specific teritoriului Republicii Moldova, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Specialistul a explicat că toate seismele cu epicentrul în interiorul țării sunt cutremure de suprafață, asociate tectonicii locale. Zona de nord-vest a Republicii Moldova este situată pe Platforma Est-Europeană Precambriană și include câteva falii de dimensiuni reduse, unde se pot produce astfel de evenimente. Activitatea seismică în această regiune este însă redusă, iar cutremurul de la Glodeni nu a fost urmat de replici.

Potrivit lui Velnița, cutremurele locale sunt mai rare și, de regulă, au magnitudini mici, fiind adesea imperceptibile pentru populație. Cel mai puternic seism cu epicentrul pe teritoriul Republicii Moldova a fost înregistrat la 2 aprilie 1988, în apropierea satului Zaicani, raionul Râșcani, având magnitudinea 4,2 și intensitatea 5 la epicentru.

În contrast, majoritatea cutremurelor resimțite în Republica Moldova provin din zona seismică Vrancea, România. Acestea sunt cutremure subcrustale, produse la adâncimi intermediare de 60–180 km, și pot avea un impact mai pronunțat asupra teritoriului țării. În ultimii doi ani, cel mai puternic seism a fost înregistrat pe 16 septembrie 2024, în județul Buzău, cu magnitudinea 5,4, la adâncimea de 128,4 km. Alte două cutremure de 4,4 grade au avut loc în februarie și mai 2025, tot în Vrancea.

Datele Rețelei Seismice Naționale arată că numărul și magnitudinea cutremurelor se încadrează în limite normale. În medie, anual sunt înregistrate 1.300–1.600 de cutremure globale și între 30 și 150 de evenimente din zona Vrancea. Microcutremurele, cu magnitudini sub 2,0, pot ajunge la 5–10 pe an, iar cele minore (până la 3,9) sunt de ordinul zecilor.

Specialiștii avertizează însă că aproximativ două treimi din teritoriul Republicii Moldova este expus unui nivel ridicat de pericol seismic. Conform hărții de zonare seismică, în sud-vest intensitatea poate atinge 8 grade pe scara MSK-64, în nord-est 7 grade, iar în cea mai mare parte estică – 6 grade. În anumite condiții, intensitatea ar putea ajunge chiar la 9 grade.

Cornel Velnița a subliniat că, deși riscul seismic este evaluat, în Republica Moldova nu se desfășoară lucrări sistematice de consolidare a clădirilor vulnerabile. Nu există programe ample de reducere a riscului seismic pentru școli, spitale, clădiri publice sau infrastructură critică. De asemenea, reconstrucțiile neautorizate și planificarea urbanistică fără luarea în calcul a riscului seismic sporesc vulnerabilitatea.

În opinia specialistului, este necesară modernizarea sistemelor de monitorizare și avertizare, actualizarea cadrului normativ privind construcțiile seismorezistente, elaborarea hărților de microzonare pentru orașele mari și implementarea unor mecanisme economice care să reducă riscul, inclusiv prin asigurări pentru calamități naturale. Totodată, instruirea populației și a autorităților privind comportamentul în caz de cutremur rămâne o prioritate.

Rețeaua Națională de Monitorizare Seismică, coordonată din Chișinău, este integrată în sistemele europene și internaționale, iar datele sunt procesate în timp real. Pentru municipiul Chișinău, timpul de avertizare poate varia între 30 și 40 de secunde, în funcție de localizarea focarului.

Experiența cutremurelor majore din 1977 și 1986 arată că un seism puternic poate provoca pagube semnificative. Cutremurul din 30 august 1986 s-a soldat cu doi morți, peste 500 de răniți și distrugeri importante, cu daune estimate la circa 700 de milioane de dolari.