Curios: Ce simbolizează ciocanul utilizat de judecător
Ciocanul este în mai toate mitologiile un simbol puternic cu semnificații în general pozitive, rar fiind folosit că armă ofensivă. De obicei simbolizează autoritatea, ordinea, forță și decizia finală.
Cunoaștem din mitologia popoarelor germanice vestitul Ciocan al lui Thor cu ajutorul căruia zeul nordic fabrică fulgerele și tunetele.
Se spune că Noe a fost primul care ar fi utilizat ciocanul în timp ce încerca să convingă un peste să între în arca să. La refuzul acestuia Noe l-a lovit cu ciocanul, care a devenit, de atunci, simbolul deciziei rapide, transmite Știri.md cu referire la blog.wolterskluwer.ro.
În India, ciocanul era utilizat pentru a calmă răul, adversitatea și pentru a-l proteja pe dețînător.
La Celți ciocanul reprezenta puterea și voință creatoare și a lui Dumnezeu. Japonezii considerau ciocanul că fiind instrumentul magic cu care Daikotu, zeul fericirii și al bogăției, făcea să țâșnească aurul.
Dincolo de semnificațiile generale, legătură ciocanului cu actul de justiție pare să fie tot atât de veche că și simbolul însuși.
De exemplu, există o istorioară potrivit căreia, în Roma antică, ciocănele erau utilizate pentu fragezirea cărnii. Într-o zi, Iulius Cezar , în timp ce observă cum se pregătește carnea a avut revelația semnificației ciocanului de a înlătura opoziția, de a îmblânzi și netezi asperitatile.
A ordonat atunci tuturor judecătorilor să lovească cu ciocănele în masă pentru a îmblânzi (fragezi) sau pentru a calmă părțile neascultătoare.
La sfârșitul secolului XVIII franc-masoneria face pentru prima dată referire la ciocan că la un instrument al justiție. Ciocanul este un ciocan de lemn cu două capete de care se servea Venerabilul Maestru pentru a impune liniștea și autoritatea.
Momentul cert în care ciocanul a devenit parte integrantă a arsenalului judecătorilor nu se cunoaște, însă cunoaștem din vechiul drept român asocierea puternică dintre justiție (proces) și ritualurile rostirii formulelor.
Odată ce dreptatea se înfăptuiește prin justiție, sorgintea divină, transcendentală a acestor concepte ne face că și astăzi, într-o lume extrem de practică, să păstrăm simbolistici străvechi că parte a culturii noastre.