Cum se sărbătorește Paștele la Bruxelles într-o familie de basarabeni

Ziua începe cu o tradiție veche: spălatul pe față cu apă în care au fost puse un ou roșu și un bănuț – simboluri ale sănătății, belșugului și norocului. Tradiția este respectată chiar și la mii de kilometri distanță de casă, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

„Apa ne aduce puritate, oul – sănătate și ne amintește de sângele lui Iisus Hristos, iar bănuții ne aduc noroc”, explică Doina Pînzari, care lucrează în cadrul Comisiei Europene.

Atmosfera de sărbătoare continuă la masa tradițională, unde nu lipsesc ouăle roșii și cozonacul. Un moment așteptat de toți membrii familiei rămâne ciocnitul ouălor, păstrat cu sfințenie din copilărie.

„Sărbătorim Paștele așa cum am fost învățați în familiile noastre, în Republica Moldova”, spune Doina Pînzari.

În familia Gorelco, fiecare are un rol bine stabilit. În noaptea Învierii, Dumitru Gorelco merge la biserică pentru a sfinți bucatele și pentru a aduce acasă lumina sfântă.

„Am moștenit acest obicei: mergem la biserică, sfințim bucatele și aducem Focul Haric acasă, pentru un an binecuvântat și o familie sănătoasă”, spune acesta.

Pentru copii, Paștele capătă și nuanțe noi, influențate de mediul în care trăiesc. Pe lângă tradițiile moștenite, aceștia participă și la „vânătoarea de ouă”, un obicei specific spațiului occidental. Joaca se îmbină astfel cu tradițiile basarabene, fără a le înlocui.

„Am găsit aproape toate ouăle”, spune unul dintre copii, râzând, în timp ce descoperă surprizele ascunse în curtea casei.

Chiar dacă sunt departe de casă, familia păstrează legătura cu cei dragi și încearcă să transmită mai departe valorile cu care a crescut. Pentru ei, Paștele rămâne o punte între trecut și prezent, între Moldova și diaspora.