point Logo
main logo
main logo
4763

Cum să supraviețuiești unui război mondial: Recomandări care îți pot salva viața

Pe fondul tensiunilor tot mai mari la nivel global și al conflictelor armate care izbucnesc în diferite regiuni ale lumii, tot mai multe guverne și experți în securitate avertizează că populația ar trebui să fie pregătită pentru situații de criză, inclusiv pentru un conflict major.

Cum să supraviețuiești unui război mondial: Recomandări care îți pot salva viațaImagine simbol

Specialiști în securitate, gestionarea dezastrelor și pregătire pentru situații extreme spun că, deși scenariul unui război mondial pare îndepărtat, pregătirea populației poate face diferența în primele zile ale unei crize majore, transmite Știri.md cu referire la antena3.ro.

Kitul de supraviețuire pentru 72 de ore

Una dintre recomandările importante la nivel european este pregătirea unui kit de urgență. Uniunea Europeană le-a sugerat cetățenilor statelor membre să fie pregătiți pentru cel puțin 72 de ore de autonomie, adică o perioadă în care ar putea rămâne fără ajutor extern.

Printre obiectele considerate esențiale într-o trusă de urgență se numără:

  • apă potabilă îmbuteliată;
  • alimente neperisabile sau conserve;
  • lanternă și baterii de rezervă;
  • chibrituri sau brichetă;
  • batoane energizante;
  • documente de identitate păstrate într-o husă impermeabilă.

Autoritățile europene spun că astfel de măsuri pot reduce panica și haosul în primele zile ale unei situații de urgență, atunci când infrastructura sau aprovizionarea pot fi afectate.

Specialiștii în pregătire pentru dezastre recomandă însă și un set mai extins de obiecte utile într-o criză majoră. Printre acestea se numără:

  • rezerve de apă, cel puțin câțiva litri de persoană pe zi;
  • filtre portabile pentru apă;
  • alimente de urgență sau conserve;
  • kit pentru aprinderea focului;
  • trusă de prim ajutor;
  • haine groase și pături pentru izolare termică;
  • lanternă sau lampă frontală cu baterii de rezervă;
  • un cuțit multifuncțional sau unealtă de supraviețuire;
  • hărți pe hârtie și busolă;
  • baterii externe sau surse portabile de energie;
  • radio portabil pentru informații de urgență;
  • produse de igienă;
  • documente importante și o rezervă de bani cash.

Aceste obiecte pot ajuta o persoană sau o familie să reziste atât într-un adăpost improvizat, cât și în locuință, în cazul în care aprovizionarea devine dificilă.

Ce trebuie să faci dacă are loc un atac

În cazul unui atac major, inclusiv al unuia nuclear, specialiștii spun că refugierea rapidă într-un spațiu protejat este esențială.

Experții recomandă:

  • adăpostirea în interiorul unei clădiri solide;
  • alegerea unei camere cât mai centrale, departe de ferestre și pereți exteriori;
  • sigilarea ușilor și ferestrelor pentru a reduce pătrunderea prafului contaminat;
  • umplerea recipientelor disponibile cu apă (chiuvete, căzi, bidoane), deoarece rețeaua de apă ar putea fi contaminată.

În primele două sau trei zile după un astfel de eveniment este recomandat ca oamenii să rămână în interior, deoarece nivelul radiațiilor sau al substanțelor periculoase din aer poate fi foarte ridicat imediat după incident.

Experții spun că, în multe situații, fuga nu este cea mai bună soluție, iar protejarea în interior și limitarea expunerii până când riscurile scad poate salva vieți.

Comunitatea poate salva vieți

Specialiștii în pregătire pentru dezastre subliniază că supraviețuirea nu depinde doar de provizii, ci și de relațiile cu cei din jur.

Studiile realizate după catastrofe naturale arată că persoanele care au legături sociale puternice – vecini, prieteni sau comunități locale unite – au avut șanse mai mari de supraviețuire atunci când resursele au devenit limitate.

În multe situații de criză, grupuri de voluntari și comunități locale s-au organizat spontan pentru a oferi ajutor și pentru a reconstrui zonele afectate.

Abilitățile care pot face diferența

Pe lângă provizii, experții spun că anumite abilități pot deveni extrem de utile într-o situație de criză. Printre acestea se numără:

  • cunoștințe de prim ajutor;
  • grădinărit sau producerea de alimente;
  • orientarea în natură;
  • repararea obiectelor și a echipamentelor;
  • gestionarea conflictelor și cooperarea cu ceilalți.

De exemplu, cultivarea unor legume sau plante chiar și într-un spațiu mic, precum un balcon, poate contribui la suplimentarea hranei în perioade dificile.

Specialiștii subliniază că pregătirea pentru situații de criză nu înseamnă panică, ci capacitatea de a reacționa calm și organizat atunci când apare o situație extremă.

antena3.ro
Publicitatea ta poate fi aici