Cum pot fi salvate universitățile de tezele scrise cu AI? Soluțiile unui profesor

Potrivit profesorului, vânzarea tezelor nu va putea fi eliminată complet, deoarece companiile implicate se vor reorganiza și vor activa sub forma unor firme de consultanță, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

„Indiferent de cum va fi aplicată legea sau ce măsuri vor fi luate, companiile vor exista mereu și vor merge în underground. Se vor reface în companii de consultanță și, cu siguranță, prețul va crește, pentru că vor fi mai greu de accesat”, a declarat Ion Făină.

Profesorul atrage atenția și asupra utilizării tot mai frecvente a inteligenței artificiale în redactarea lucrărilor academice, în condițiile în care cadrele didactice nu au instrumente clare pentru a demonstra utilizarea AI.

„Astăzi, profesorul practic nu are nicio pârghie de a penaliza studentul. Din start se poate observa dacă teza este scrisă cu inteligență artificială sau nu, deoarece există anumite îmbinări de cuvinte și fraze specifice AI. Cunosc cazuri când studentul îi reproșează profesorului că nu a folosit AI”, a spus profesorul.

În opinia sa, una dintre cauzele fenomenului este volumul mare al tezelor și lipsa unor resurse bibliografice moderne și accesibile pentru studenți.

„De peste 20 de ani, tezele de licență au un volum de 60 de pagini, dintre care 40% reprezintă o culegere de informație teoretică. Studenții de astăzi nu sunt generația care merge la bibliotecă. Instalăm un soft antiplagiat, dar nu punem la dispoziție o bibliotecă online unde studentul poate intra și studia. Plus că o teză de 60 de pagini este, în opinia mea, extrem de mare”, a explicat Ion Făină.

Profesorul propune reducerea dimensiunii lucrărilor și orientarea lor spre componenta practică, prin implicarea mediului de afaceri în procesul educațional.

„Știm foarte bine că studentul nu vine la universitate doar pentru partea teoretică, el vine și pentru cea practică. Trebuie să implicăm mediul de afaceri. Universitatea poate pune la dispoziție trei luni sau semestrul II din anul III pentru integrarea studentului în practică”, a sugerat acesta.

Ion Făină recomandă și preluarea modelului din Țările de Jos, unde tezele au maximum 25 de pagini și sunt orientate spre soluții concrete pentru societate.

„În cazul Țărilor de Jos, lucrarea este mult mai mică și vine direct cu o soluție în beneficiul societății. Experții care analizează teza nu pot fi manipulați, pentru că cunosc exact subiectul și pot spune rapid dacă soluția este reală sau nu. Teza are maximum 25 de pagini, prin care studentul abordează tema cercetată în doar cinci capitole, cu minimum trei subcapitole”, a afirmat profesorul.

Între timp, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat că, începând din acest an, toate tezele de licență și masterat din Republica Moldova vor fi verificate obligatoriu printr-un sistem digital unic la nivel național.

Măsura a fost accelerată după mai multe investigații jurnalistice care au scos la iveală existența unor „magazine de teze”, unde lucrările sunt realizate la comandă.

Dan Perciun a calificat frauda academică drept „un cancer care erodează încrederea în învățământul superior” și a solicitat intervenția organelor de drept pentru tragerea la răspundere a celor implicați.

Ministrul a subliniat însă că sistemele antiplagiat nu sunt suficiente și că universitățile trebuie să își asume o responsabilitate mai mare în combaterea fraudei academice.

Totodată, oficialul a avertizat că textele generate de inteligența artificială nu pot fi detectate prin metodele clasice de verificare, ceea ce va impune regândirea modului în care sunt organizate examenele finale și evaluate lucrările academice.