Cum mâncăm de Paște pentru a evita problemele de sănătate. Sfaturile unui medic

Potrivit acestuia, cheia este moderația, iar mesele trebuie organizate astfel încât organismul să nu fie suprasolicitat, mai ales după perioada de post, transmite Știri.md cu referire la antena3.ro.

Medicul recomandă ca alimentația să nu fie reluată brusc imediat după slujba de Paște, ci treptat, preferabil începând din dimineața sau chiar la prânz.

Alimentele trebuie introduse progresiv, nu toate odată. Se poate începe cu carne de miel, eventual precedată de salate de crudități și asociată cu garnituri de legume. Pentru digestie, este utilă o felie de ananas crud.

Persoanele care au ținut post trebuie să reia alimentația cu prudență, începând cu brânzeturi, legume, fructe și carne de pasăre, apoi cantități mici de ciorbă și drob.

Un alt sfat important este evitarea combinării alimentelor grele la aceeași masă. Friptura, drobul și sarmalele trebuie consumate separat, iar mesele ar trebui să conțină un singur aliment „concentrat”. De asemenea, nu sunt recomandate combinațiile de ouă cu carne sau carne de miel cu cartofi și nici consumul de dulciuri sau fructe imediat după masă.

Între felurile de mâncare este indicată o pauză de cel puțin 30 de minute, pentru a preveni senzația de suprasaturație și problemele digestive.

În ceea ce privește alcoolul, acesta trebuie consumat cu moderație, mai ales în combinație cu alimente grase, deoarece poate provoca pancreatite, ulcere sau colici biliare. Persoanele cu afecțiuni digestive, metabolice sau cardiace trebuie să fie deosebit de prudente.

Medicul avertizează că nerespectarea regimului alimentar poate duce la complicații grave, inclusiv decompensări care pot ajunge până la comă. De asemenea, persoanele cu boli cardiovasculare trebuie să evite excesul de sare și grăsimi și să nu întrerupă tratamentul.

Orice durere în piept care durează mai mult de 3–5 minute poate indica un posibil sindrom coronarian acut și necesită prezentare de urgență la spital.

Un risc îl reprezintă și alergiile alimentare. Persoanele cunoscute cu astfel de probleme trebuie să fie atente la produsele consumate, să aibă medicația de urgență la îndemână și să se adreseze medicilor în cazul apariției simptomelor.

În plus, medicul atrage atenția asupra vopselelor de ouă ieftine, care pot conține substanțe toxice precum plumb sau oxizi de metale. Acestea pot pătrunde prin coajă și pot contamina oul, crescând riscul de toxiinfecții alimentare. Ca alternativă, sunt recomandate metodele tradiționale de vopsire, cu foi de ceapă, varză roșie sau nuc.

Și carnea de miel trebuie consumată cu atenție. Deși are un aport important de proteine, fier și zinc, aceasta conține și cantități ridicate de grăsimi saturate și colesterol. 100 de grame de carne de miel au aproximativ 200–300 kcal și circa 80 mg de colesterol.

Consumată în exces sau provenind de la miei foarte tineri (sub 10 kg sau mai mici de 9 săptămâni), poate provoca probleme digestive, crize de gută, afecțiuni hepato-renale sau pancreatite.

Carnea de miel este mai greu de digerat din cauza conținutului ridicat de colagen și purine, iar excesul poate agrava afecțiunile existente. Pentru reducerea riscurilor, se recomandă prepararea corectă, inclusiv fierberea pentru eliminarea unei părți din purine, precum și asocierea cu legume.

Medicul mai subliniază că această carne are un conținut scăzut de fibre și trebuie consumată alături de legume sau orez pentru a preveni constipația. De asemenea, excesul poate declanșa atacuri de gută la persoanele predispuse.

Nu în ultimul rând, la cumpărare trebuie verificată ștampila sanitar-veterinară, dentiția specifică rumegătoarelor și lipsa ghearelor, iar carnea trebuie să fi fost păstrată la temperaturi sub 4°C.