Cum au ajuns 56 de veterani proprietari în „blocul deputaților” din Chișinău

Fostul viceministru de Interne, colonelul în rezervă Ghenadie Cosovan, a explicat că mai mulți tineri încadrați în unități precum brigada „Fulger” au plecat la război având promisiunea unei locuințe. Odată încheiat conflictul, procesul de privatizare a căminelor și a fondurilor locative a lăsat o parte dintre ei fără alternativă, transmite Știri.md cu referire la radiomoldova.md.

În anii următori, veteranii au încercat să obțină recunoașterea drepturilor lor prin demersuri oficiale și procese în instanță, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit lui Cosovan, chiar dacă unele hotărâri le-au fost favorabile, aplicarea acestora a rămas parțială sau întârziată.

Decizia de a ocupa imobilul

La începutul anilor 2000, un grup de veterani a aflat că în apropierea Parlamentului este ridicat un bloc de locuințe destinat deputaților. În lipsa unei soluții din partea statului, mai mulți foști combatanți au decis să se instaleze în clădire înainte ca aceasta să fie repartizată oficial.

Demersul a generat tensiuni și tentative de evacuare. Cosovan a relatat că, deși au existat ordine pentru eliberarea imobilului, polițiștii aflați încă în sistem au refuzat să intervină împotriva celor cu care luptaseră pe front.

Tudor Porcescu, veteran al conflictelor din Afganistan și de pe Nistru, a declarat că solidaritatea dintre foștii camarazi a fost decisivă în acele momente, iar ordinele de evacuare nu au fost executate.

Organizare internă și contribuții proprii

După ocuparea clădirii, numărul celor interesați a crescut. Veteranii au stabilit intern criterii de repartizare a apartamentelor, luând în considerare situația familială și numărul copiilor. Procesul nu a fost unul formal, ci bazat pe consens între beneficiari.

Imobilul era nefinalizat, astfel că noii locatari au contribuit financiar pentru a duce lucrările la capăt și pentru a putea obține autorizația de dare în exploatare. Timp de peste un deceniu, aceștia au locuit în clădire fără acte de proprietate, achitând utilitățile prin infrastructura aferentă Parlamentului.

Recunoaștere oficială după 14 ani

În 2014, situația a fost reglementată printr-o hotărâre a Parlamentului, care a aprobat transmiterea imobilului și lista celor 56 de beneficiari – toți veterani ai războiului din 1992. Inițiativa legislativă a aparținut unor deputați din coaliția de guvernare de la acea vreme.

Din acel moment, apartamentele au fost înregistrate oficial pe numele beneficiarilor.

Discuții publice și realități actuale

Cazul a fost, de-a lungul timpului, subiect de dezbatere publică, inclusiv în ceea ce privește dimensiunea unor apartamente atribuite, în contextul în care alți veterani continuau să nu aibă locuință.

În prezent, cel puțin două apartamente din imobil sunt oferite spre vânzare, cu prețuri de 7.300.000 de lei pentru o suprafață de 117 metri pătrați și 8.700.000 de lei pentru 102 metri pătrați.

Potrivit legislației în vigoare, veteranii beneficiază de o alocație lunară echivalentă cu 11% din salariul mediu prognozat pe economie. Pentru anul 2026, salariul mediu estimat este de 17.400 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 1.914 lei lunar pentru participanții la acțiuni de luptă. Cei care au rămas cu dizabilități în urma conflictului primesc 16% din salariul mediu, adică aproximativ 2.784 de lei. În cazul cumulării mai multor categorii, cuantumul de bază se majorează cu încă 4%.

Comparativ cu perioada anterioară, sprijinul financiar a crescut, având în vedere că în 2021 alocațiile erau stabilite în sume fixe, iar un veteran primea în jur de 500 de lei lunar.

La 2 martie 2026 se împlinesc 34 de ani de la izbucnirea conflictului armat de pe Nistru. Aproximativ 30.000 de militari, polițiști și voluntari au participat la lupte, peste 300 și-au pierdut viața, iar zeci sunt în continuare date dispărute.