Cum a fost negociată predarea lui Alexandru Balan: Detalii despre operațiune

În cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS”, Vieru a explicat că inițiativa ar fi venit din partea Belarusului, care ar fi solicitat ca Alexandru Balan să fie transferat în Polonia. Potrivit acestuia, autoritățile poloneze ar fi apelat, prin intermediul Statelor Unite, la România, iar Bucureștiul ar fi facilitat legătura cu Chișinăul, transmite Știri.md cu referire la tv8.md.

Juristul a calificat situația drept una gravă din perspectivă morală pentru cineva care a deținut statut de ofițer de informații, însă a subliniat că acest aspect nu ar trebui să transforme fostul adjunct SIS într-o victimă.

Vadim Vieru a precizat că, din informațiile pe care le-a analizat, inclusiv din portalul instanțelor de judecată și alte surse publice, procedura de transfer ar fi fost realizată în conformitate cu normele legale de către instituțiile statului.

La rândul său, deputatul PAS Andrian Cheptonar a declarat că Belarus, aflat sub sancțiuni economice, ar fi încercat să folosească astfel de negocieri pentru a obține o eventuală relaxare a restricțiilor internaționale.

Potrivit parlamentarului, autoritățile de la Minsk ar fi făcut pași în această direcție prin eliberarea unor deținuți politici și prin continuarea dialogului cu administrația americană. În acest context, Republica Moldova ar fi valorificat această deschidere pentru a include propria solicitare în cadrul schimbului de prizonieri.

Vadim Vieru a mai afirmat că transferul nu ar fi putut avea loc fără acordul expres al lui Alexandru Balan. În opinia sa, instituțiile de securitate s-ar fi asigurat că există un consimțământ scris și o documentare completă a acceptului acestuia.

Alexandru Balan, fost adjunct al SIS și cercetat pentru trădare de patrie, a fost eliberat la trei zile după extrădarea sa în Republica Moldova. Pe 28 aprilie, acesta a fost inclus într-un schimb de prizonieri la frontiera dintre Polonia și Belarus.

Înainte de acest transfer, Balan a fost grațiat de președinta Maia Sandu, iar ulterior a fost întâmpinat în Belarus de liderul Alexandr Lukașenko.

Șefa statului a declarat că fostul oficial nu mai reprezintă un pericol pentru securitatea Republicii Moldova, deși a avut acces la informații clasificate în perioada activității sale în SIS, cel puțin până în 2018.

Declarația președintei a fost contestată de unii experți în securitate, care au avertizat că serviciile de informații moldovenești trebuie să identifice eventualele rețele de influență sau colaboratori ai lui Balan din instituțiile statului.

Dosarul penal al fostului adjunct SIS în România a fost deschis în septembrie 2025, după ce acesta a fost reținut la Timișoara, cu puțin timp înainte de participarea la o masă rotundă dedicată parcursului european al Republicii Moldova, unde urma să participe în calitate de expert în securitate.

Procurorii români îl acuză de trădare de stat, susținând că ar fi transmis informații clasificate serviciilor secrete din Belarus, care ulterior ar fi ajuns la structurile de informații ale Federației Ruse.

Potrivit anchetatorilor, în 2024 și 2025, Balan s-ar fi întâlnit de două ori la Budapesta cu reprezentanți ai serviciilor de informații belaruse, unde ar fi primit instrucțiuni și recompense materiale pentru colaborare.

În România, acesta risca o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare și a respins acuzațiile.

Pe 15 aprilie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a condamnat în lipsă la un an și șase luni de închisoare într-un dosar privind divulgarea secretului de stat. Ulterior, acesta și-a dat acordul pentru extrădare.