Criza Lukoil: Cum gestionează Moldova, România și Bulgaria dependența de Moscova

Lukoil operează aproximativ 320 de benzinării în România, peste 220 în Bulgaria și circa 110 în Republica Moldova, iar în unele țări deține și active strategice suplimentare, precum rafinării sau depozite de combustibil, transmite Știri.md cu referire la agora.md.

Moldova: Depozitul de kerosen al Aeroportului Chișinău, punct critic de vulnerabilitate

În Republica Moldova, sancțiunile au vizat direct funcționarea Aeroportului Internațional Chișinău, acolo unde Lukoil controlează depozitul și echipamentele pentru alimentarea aeronavelor. Pentru asigurarea continuității operațiunilor, statul a preluat temporar activele printr-un contract de comodat, urmând să pregătească achiziția definitivă.

Chișinăul s-a aliniat formal sancțiunilor, dar a solicitat Statelor Unite o derogare limitată pentru a evita blocarea infrastructurii aeroportuare. Trezoreria SUA a prelungit termenul până la 13 decembrie. În paralel, autoritățile negociază aprovizionarea cu combustibil din România și alternative cu furnizori regionali.

Situația readuce în prim-plan vulnerabilitățile rețelelor energetice din Moldova și necesitatea unor investiții pentru reducerea dependenței de operatori externi.

România: Piață diversificată și fără riscuri majore

În România, sancțiunile nu au generat presiuni semnificative asupra pieței. Lukoil operează rafinăria Petrotel-Lukoil de la Ploiești, însă Bucureștiul dispune de o piață matură și diversificată, cu mai mulți operatori majori, precum OMV Petrom și Rompetrol.

Autoritățile române au adoptat rapid sancțiunile americane, fără a solicita derogări, beneficiind de o infrastructură care poate absorbi pierderea unui singur operator.

Bulgaria: Derogare extinsă și o rafinărie strategică

Cel mai complex caz rămâne Bulgaria, unde Lukoil deține rafinăria Neftohim Burgas, cu o capacitate anuală de circa 9,5 milioane tone — principala rafinărie a țării și cea mai mare din Balcani.

Pentru a evita perturbări majore, Statele Unite au acordat Bulgariei o derogare până în aprilie 2026. Legislativul bulgar a adoptat rapid modificări pentru a institui un regim special de administrare a companiilor strategice. În acest context, a fost numit un administrator special al operațiunilor Lukoil, mandat care include atribuții extinse privind gestionarea activelor.

Procesul este influențat de interesul unor fonduri internaționale pentru achiziția rafinăriei, însă negocierile sunt marcate de controverse și de suspiciuni legate de influența oligarhică locală.

Criza generată de sancțiunile Lukoil evidențiază o serie de probleme structurale:

• Moldova — depinde de o infrastructură critică gestionată până acum de un operator rus și trece printr-un proces accelerat de reorganizare:
• România — gestionează situația fără dificultăți majore datorită unei piețe energetice robuste;
• Bulgaria — se confruntă cu cea mai mare provocare, având cea mai dezvoltata infrastructură operată de Lukoil și un nivel ridicat de interdependență.