Crăciunul pe 7 ianuarie este sărbătorit de Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucraineană şi calendariştii vechi greci, care continuă să se folosească de calendarul iulian pentru datele fixe, transmite Știri.md.

Pregătirile pentru Naşterea Domnului încep din timp, astfel încât, în prima zi de Crăciun, creştinii să se poată ospăta şi bucura de sărbătoare.

Potrivit tradiţiei, în seara de Ajun, copiii şi tinerii colindă pe la casele rudelor şi prietenilor pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt.

În ziua de Crăciun, fiecare creştin ortodox merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz, familiile se reunesc la masa tradiţională.

Tradiţii şi obiceiuri

Astfel, în această perioadă sărbătoresc Crăciunul credincioșii ortodocși de rit vechi – rușii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii și sârbii din Banat.

După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile tradiționale se reunesc la o masă de post, denumită „Cina Sfântă”, după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului.

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocșii de stil vechi pun aceleași bunătăți de post specifice Sărbătorilor. În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă, totul stropit din abundență cu vin rubiniu și votcă.

Rușii lipoveni pun pe masa de Crăciun preparate ca holodet (piftie cu reţetă specială), lapşa (tăieţei fierţi în supă de pui), vareniki (colţunaşi cu brânză). Gospodinele basarabence pregătesc colaci mici şi „ajunel”, pe care le leagă cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, apoi le agaţă de icoana şi le păstrează până când se sărbătoreşte Sfântul Gheorghe. Dupa aceea, le scot şi le dau animalelor să mănânce, pentru a păzi casa de spiritele rele şi ghinion.

În noaptea de 24 spre 25 decembrie, la miezul nopţii, sârbii obişnuiesc să „aprindă banjak-ul”, adică să dea foc unei crengi de stejar. Conform tradiției, acest lucru le va aduce fericire şi noroc întreg anul.

La masa de Crăciun, obiceiul este să pună sub faţa de masă bani şi fân, pentru a atrage bunăstarea casei. Acestea sunt scoase de sub faţa de masa abia de Bobotează, pe 19 ianuarie.