20:I[82767,["8291","static/chunks/8291-2772d36e743ebfc3.js","3361","static/chunks/3361-ff16e1a87fdbc4e8.js","8897","static/chunks/8897-cdc240febcf0d92c.js","4949","static/chunks/4949-a006406905ead718.js","1829","static/chunks/1829-2d98e0a970057e62.js","567","static/chunks/567-4d2cf4d60f144f9c.js","7042","static/chunks/7042-f709b6bdd3410dec.js","9413","static/chunks/9413-738bdb5a2419de84.js","2231","static/chunks/2231-063a6c4f892a7e02.js","295","static/chunks/app/article/%5BcategoryUrl%5D/%5BarticleUrl%5D/page-1650d2ce3b439f64.js"],"ApolloStateProvider"] 21:T575,

În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Daca, în noaptea dinspre Sfântul Ilie visau cânepă verde, era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoși, iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni, transmite Știri.md.

În dimineaţa acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culegeau şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.

Femeile duceau în această zi busuioc la biserică pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube în gură.

Nu era voie să se consume mere până la această zi şi nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindina.

În această zi, merele se duc la biserică pentru a fi sfințite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

Se credea că dacă tuna în această zi, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

De Sfântul Ilie nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină).