Creștinii ortodocși celebrează Floriile. Semnificația și tradițiile sărbătorii

Sărbătoarea Floriilor este una dintre cele mai importante din an și deschide perioada sărbătorilor de Paște. Patriarhul Daniel va participa la Sfânta Liturghie în paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală, transmite Știri.md cu referire la hotnews.md.

„În duminica de Florii, oamenii au voie să mănânce pește. Merg la biserică ducând flori și se întorc ducând mâțișori de salcie. Ating cu salcia copiii, vitele din gospodărie și o pun la icoană: peste an ea capătă tot felul de întrebuințări. Tot acum sunt fierte buruienile care vor fi folosite la vopsirea ouălor. Cum este vremea de Florii, așa va fi și de Paște. Sunt locuri unde în această zi oamenii nu se spală pe cap, de teamă să nu albească (încărunțească) ca pomii aflați în floare. În alte părți se spală pe cap tocmai în această zi, dar cu apă în care au fiert busuioc și fire de la canafii unui prapor care a fost purtat la o înmormântare de fată mare. Ca să fie de folos părului, să-l facă să strălucească de sănătate, apa trebuie vărsată la rădăcina unui păr”, scrie Irina Nicolau în „Ghidul sărbătorilor românești” (Humanitas, 1998).

Cu o săptămână înainte de patimile sale, Iisus Hristos a intrat în Ierusalim pe un asin, înconjurat de cei 12 apostoli. Mulțimea, recunoscându-l ca pe adevăratul Mântuitor, l-a întâmpinat cu ramuri de finic și cântări de bucurie.

Iisus şi-a pregătit singur intrarea ca să fie recunoscut ca fiind Mesia, iar când l-au văzut, oamenii au început să strige: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului”.

Floriile deschid ciclul sărbătorilor de Paște, care se încheie la Înălțarea Domnului.

În ziua de Florii există obiceiul ca oamenii să meargă la Biserică având în mâini ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot, obicei care amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin, crenguțe de palmier sau cu flori.

Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii, care le vor duce acasă și le vor pune la icoane, la geamuri, la uși și la porți, pentru a le apăra casele de rele și necazuri.

Sărbătoarea de Florii înseamnă și a doua „dezlegarea la pește”, după cea de la Buna Vestire, pentru cei care țin post.

Ziua de Florii reprezintă și începutul ultimei săptămâni a Postului Paștelui sau Săptămâna Patimilor.

Din seara de duminică, bisericile încep slujbele speciale ale Săptămânii Mari, numite denii. În aceste slujbe pot fi regăsite toate momentele remarcabile din viața Mântuitorului, de la intrarea acestuia în Ierusalim și până la Învierea Sa din morți.

Tradiții și obiceiuri de Florii

În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli şi îi face mai puternici.

De Florii, oamenii merg la mormintele rudelor pentru a le agață de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie.

Tot în ziua de Florii, există tradiția ca șnurul de la mărțișor să fie agățat într-un copac înmugurit sau înflorit, pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează.

Există în unele zone ale țării și obiceiul ca fetele singure să-și pună busuioc sub pernă ca să devină mai frumoase și mai dorite de flăcăi, pentru a se putea mărita în acel an.

În alte zone, de Florii se scoate zestrea din casă, pentru a fi aerisită.

Un alt obicei întâlnit în unele zone este acela ca părinții să îi lovească pe copii cu nuielușa de salcie când vin de la biserică, pentru a crește sănătoși și înțelepți.