Crearea PACCO: Ce deficiențe și riscuri au evidențiat experții

În cadrul discuțiilor, experții GEJ au evidențiat o serie de deficiențe și riscuri, inclusiv impactul asupra independenței procurorilor în urma fuziunii Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, transmite Știri.md.

Astfel, Angela Popil, membru al Grupului de experți în domeniul justiției de la IPRE, consideră că acest proiect de lege nu ar trebui să fie propus.

„Nu poate exista la ziua de astăzi și nu se poate pune problema reorganizării sistemului Procuraturii în maniera în care se propune prin acest proiect de lege. Acest proiect de lege nu se încadrează în documentele de politici adoptate de stat, în strategia pentru reformarea și susținerea independenței justiției nu se regăsește acest proiect de lege. Dimpotrivă. Atunci când vorbim despre consolidarea independenței organelor Procuraturii și, în special, a sistemului Procuraturii, sunt prevăzute măsuri și obiective pentru consolidarea capacităților atât ale Procuraturii Anticorupție, cât și ale Procuraturii PCCOCS. Corespunzător, sunt prevăzute sarcini și acțiuni puse în competența autorităților, astfel încât, până la finalul anului 2025, să se atingă obiectivele acestei strategii, harta Procuraturii care a fost aprobată de curând sau modificări la harta procuraturii care au fost aprobate de curând de procurorul general. Astfel, proiectul de lege, care este promovat și, iată, adoptat în prima lectură, de fapt, nu se încadrează în niciunul din aceste planuri de acțiuni pe care le implementează. Proiectul nu oferă soluții sustenabile pentru consolidarea luptei împotriva corupției politice și finanțării ilegale a partidelor politice, precum nu oferă soluții clare pentru consolidarea activităților legate de combaterea crimei organizate. De fapt, din punctul meu de vedere, dacă se insistă în continuare pe acest proiect de lege, în această redacție, cum a fost el adoptat în prima lectură în Parlament, de fapt, va fi un deserviciu societății, statului și întregului sistem al justiției”, a declarat Angela Popil.

De o altă părere este Stanislav Copețchi, secretar de stat la Ministerul Justiției al Republicii Moldova. El a menționat că „Ministerul Justiției, Guvernul Republicii Moldova și, în general, statul nostru își mențin angajamentul ferm în lupta cu corupția”.

„Acest obiectiv rămâne prioritar, iar eforturile pentru combaterea fenomenului trebuie să continue prin politici bine gândite și prin implicarea activă a instituțiilor competente. Nu doar Ministerul Justiției are responsabilitatea de a promova politici anticorupție, ci și Parlamentul, care dispune de inițiativă legislativă. În acest sens, inițiativa adoptată nu vine pe un teren gol, ci are la bază premise politico-juridice solide, reflectate inclusiv în nota de fundamentare. Scrutinele electorale recente și hotărârile Curții Constituționale au evidențiat disfuncționalități în activitatea instituțiilor de forță, care trebuie remediate. E necesară o reconfigurare a arhitecturii instituționale pentru a asigura eficiența luptei cu corupția. Ministerul Justiției a analizat în timp-record diverse scenarii, inclusiv comasarea unor structuri, însă Parlamentul a venit cu un concept diferit. Evaluarea riscurilor, inclusiv a continuității dosarelor de mare corupție, este esențială pentru ca reformele să aducă beneficii reale cetățenilor”, a comentat Stanislav Copețchi.

La rândul său, Elena Roșior, membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), a afirmat că orice reformă sau reorganizare trebuie să se bazeze pe date statistice. Mai mult decât atât, este nevoie de o evaluare a activității procuraturilor.

„Până la ziua de astăzi nu am văzut o notă de fundamentare sau o analiză a activității acestor procuraturi. Până la urmă, rezultatul activității unei procuraturi este măsurabil prin date statistice. Ele sunt măsurabile atât cantitativ, cât și calitativ și asta este important. Orice reformă sau reorganizare urmează să se bazeze pe date statistice. Dacă noi astăzi, cetățeni ai Republicii Moldova, spunem că aceste două procuraturi specializate nu sunt eficiente, atunci care sunt aceste date statistice care vorbesc despre aceasta? După mine, urmează să fie evaluată activitatea, ținând cont de competența care a fost schimbată. Mă refer aici la Procuratura Anticorupție, trebuie să vedem competența actuală a Procuraturii PCCOS, deoarece vedem că din discuțiile cu aceștia au spus că au o competență prea largă și multe din dosarele pe care le investighează ar fi de competența procuraturilor teritoriale”, explică Elena Roșior.

Nicolae Zanevici, procuror-șef interimar al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale, a adăugat că inițiativa legislativă de creare a PACCO „naște anumite riscuri și probleme, în special la transferul dosarelor”. 

„Dosarele nu trec de la o procuratură la alta, ele trec de la procuror la procuror. Această discontinuitate, care apare în momentul transferului dosarelor, va afecta negativ soluționarea cauzelor penale. Proiectul de lege nu este perfect și necesită încă multe consultări publice pentru a-l cizela și pentru a lua în considerare toate criticile și argumentele prezentate de către reprezentanții procuraturilor specializate, Procuratura Generală. Aceștia vor fi, în cele din urmă, cei care vor trebui să lucreze și să își desfășoare activitatea în conformitate cu competențele atribuite în noua structură. Suntem în unison cu Ministerul Justiției și cu Consiliul Superior al Procurorilor pe acest segment și, într-adevăr, această reorganizare critică și drastică este ca un duș rece pentru Procuratura Generală, pentru că este de competența Procuraturii să organizeze și să gestioneze tot acest schimb, tot acest transfer”, spune Nicolae Zanevici.

Nota de poziție GEJ poate fi consultată aici.

Acest eveniment a fost organizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #JustițiePentruMoldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a IPRE. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene.