Copiii și kilogramele în plus: Povestea alarmantă a obezității infantile în Moldova

Conform medicului de familie Diana Gaivas, indicatorii clinici — dificultăți de respirație în repaus, puls crescut pentru vârsta copilului și deviații semnificative pe graficul de creștere — confirmă o realitate îngrijorătoare: obezitatea infantilă nu este o problemă singulară, ci una care afectează deja un segment considerabil al populației pediatrice, iar soluții rapide sau tratamente „miraculoase” nu există, transmite Știri.md cu referire la tvn.md.

„Obezitatea la copii este caracterizată prin acumularea excesivă de țesut adipos în organism și se soldează cu complicații majore în continuare dacă nu luăm măsuri active. Cu părere de bine, părinții recunosc problema și solicită ajutorul nostru. Solicită dietele, solicită tratamentele medicamentoase, dacă există. Cu părere de rău nu există. Noi în comun cu părinții încercăm să soluționăm problema, încercăm să reduce numărul de calorii pe care copilul îl folosește pe zi, încercăm să identificăm diferite manifestări pe care copilul ar putea să le continue mai departe și să aducem kg copilului la normă”, menționează Diana Gaivas, medic de familie, CMF 1 Bălți.

Datele vin să confirme ceea ce medicii văd zilnic

Pe 13 noiembrie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică a prezentat rezultatele Studiului național de supraveghere a obezității la copii (COSI) pentru perioada 2022–2023. Este cel mai amplu studiu de acest tip realizat la noi. Rezultatele sunt clare — și îngrijorătoare.

Un copil din cinci are exces ponderal. Aproape unul din zece este obez.

Mai exact, 20,7% dintre elevii de clasa I au supraponderalitate, 8,8% au obezitate și 6,5% sunt subponderali — un alt semn al dezechilibrelor alimentar.

Un copil din cinci este supraponderal

Datele arată o prevalență îngrijorătoare a supraponderalității și obezității în rândul copiilor de 6–7 ani.

Comparativ cu runda din 2016, cifrele sunt în creștere. Comparativ cu media europeană, suntem puțin sub pragul critic, dar tendința este aceeași – obezitatea infantilă crește, nu scade.

Băieții sunt mai afectați decât fetele.

Copiii din mediul urban — mai afectați decât cei din rural. Iar copiii ai căror părinți au un nivel educațional redus sunt mai predispuși la obezitate.

O problemă pe care părinții nu o văd

Una dintre cele mai dramatice concluzii ale studiului – peste două treimi dintre părinți nu percep corect greutatea copilului lor.

Datele oficiale arată că 73,7% dintre băieții și 68,1% dintre fetele supraponderale sunt considerați de părinți „cu greutate normală”. Doar 2–3% dintre copii sunt recunoscuți ca obezi.

„Cu părere de rău foarte mari probleme provoacă kg în plus. Tot ceea ce se leagă cu creșterea excesivă în greutate aduc la probleme majore cardiovasculare, probleme majore în metabolismul endocrin, și dezvoltarea maladiei diabetul zaharat. Cu părere de rău, diabetul zaharat la copii are o incidență foarte mare. Avem foarte mulți copii depistați primar cu diabet zaharat. Probleme osteo-articulare, din cauza că, excesul de greutate afectează greutatea copiilor și probleme de gen estetic, mai ales în rândul tinerilor care se lovesc de bullying în școală legate de greutate excesivă”, spune Diana Gaivas, medic de familie, CMF 1 Bălți.

Ce mănâncă un copil din Republica Moldova

Studiul COSI arată o realitate alimentară complicată. 47,3% mănâncă fructe zilnic, 36,6% consumă legume, doar că dintre ei doar 3,5% ating normele recomandate de OMS de cinci porții pe zi.

În schimb, 20,4% consumă zilnic gustări dulci și 11,7% beau zilnic băuturi carbogazoase.

Un copil care se trezește cu o gogoașă, ia un suc la prânz și o ciocolată la gustare nu își poate echilibra dieta, oricât ar încerca părintele să „pună o supă seara”.

Copilărie între ecrane și lipsă de mișcare

Copiii din țara noastră sunt activi, dar nu suficient ca să lupte cu abundența calorică din farfurie.

Băieții practică sport în medie 2,2 ore în săptămână, în timp ce fetele 1,9 ore pe săptămână, iar aproape jumătate dintre copii petrec peste două ore pe zi în fața ecranelor.

Deși 90% dintre ei sunt activi fizic cel puțin o oră pe zi, sedentarismul rămâne o problemă uriașă.

„Sunt categorii de copii, dar asta două procente din 100. La mine chiar fiul este programator, și el tot mereu mai mult în programări, în calculator. Acasă în calculator. El consideră că acolo descoperă mai multe, iar sportul nu este a lui”.

„Eu zic de ai mei că au. Fiul învață la Colegiul Politehnic și are ocupație. El vine la ora 16:00, pe urmă merge la antrenament, are ocupație, fata tot așa”.

„Mai mult cu telefoanele, să crape telefoanele acestea. Înainte nu erau, da erau acele telefoane, simple, dar acum, parcă-s nebuni. Numai s-au născut și gata în telefoane. Nici nu pricep nimic, dar dau cu degetul în telefoanele celea”, au declarat câțiva bălțeni.

Și pandemia a schimbat farfuria copiilor

Interesant este că pandemia a adus și obiceiuri mai bune: mai multe fructe și legume, mai puține gustări sărate și dulci.

Dar a adus și mai mult timp în casă, mai puțină activitate fizică, mai mult timp în fața ecranelor.

De aici — un amestec care, în multe cazuri, a accelerat problemele de greutate.

Ce face Republica Moldova în fața acestei crize tăcute

Autoritățile au adoptat în 2025 Ordinul comun MS/MEC 488/834, care stabilește meniuri echilibrate în școli și reducerea sării, zahărului și grăsimilor.

Moldova s-a aliniat și la recomandările OMS, asumându-și obiectivul ca până în 2030 să nu mai crească rata obezității.

OMS arată că în Europa, unu din patru copii este supraponderal, iar unu din zece este obez, părinții, în majoritatea cazurilor, subestimează problema.