Copiii R. Moldova în cifre: Condițiile de trai, tot mai grele la sate

Femeile din mediul rural devin mame mai devreme decât cele din orașe. Astfel, vârsta medie la prima naștere este de 25 de ani în sate, față de 29 de ani în orașe. Cele mai multe nașteri au fost înregistrate la femeile cu vârste între 25 și 34 de ani. De asemenea, aproape 20% dintre copii s-au născut în afara căsătoriei, iar fenomenul este mai răspândit la sate (23%) decât în orașe (14%), transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Până la finalul anului 2024, în grădinițe și creșe erau înscriși puțin peste 127.000 de copii, cu aproape 2.400 mai puțini decât în 2023. Grădinițele din orașe sunt mai aglomerate, cu o medie de 91 de copii la 100 de locuri, comparativ cu doar 59 de copii la 100 de locuri în mediul rural.

În plus, aproximativ 600 de copii cu deficiențe senzoriale, fizice sau comportamentale frecventează grădinițele. Cele mai frecvente probleme sunt dificultățile de vorbire (30%), deficiențele de vedere (29%) și cele intelectuale (14%).

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la începutul anului 2025, peste 35.000 de părinți au primit indemnizația unică la naștere, cu o valoare de peste 20.000 de lei, în creștere cu aproape 15% față de anul anterior.

Pentru creșterea copilului până la 3 ani, 33.800 de persoane au primit lunar o indemnizație medie de 4.310 lei, iar peste 64.000 de părinți au beneficiat de câte 1.000 lei lunar pentru îngrijirea copiilor până la doi ani.

Peste 11.000 de copii cu dizabilități primesc lunar alocații de stat, aproape jumătate dintre aceștia având dizabilități severe. Sprijinul mediu lunar este de circa 1.900 lei. Alte 5.700 de copii orfani au primit lunar în medie 1.490 lei.

Costul minim de existență pentru un copil a fost estimat la aproape 3.000 lei lunar în 2024.

Potrivit BNS, la sfârșitul anului 2024, aproape 8.000 de copii erau oficial în situații de risc, iar 80% dintre aceștia proveneau din mediul rural. Peste 7.300 au fost neglijați de părinți sau îngrijitori, iar 324 au fost victime ale violenței. Sunt și cazuri de copii abandonați sau care trăiesc pe stradă. Totuși, față de 2023, numărul copiilor neglijați și al celor supuși violenței a scăzut cu aproape 30%, respectiv 41%.

Peste un sfert dintre gospodării aveau copii sub 18 ani, iar aproape jumătate dintre acestea aveau un singur copil. Familiile cu trei sau mai mulți copii sunt mai frecvente în mediul rural (72%). În 10% dintre familiile cu copii, părinții sunt monoparentali, o pondere mai mare în orașe (13%) decât în sate (8%).

Migrația afectează în special familiile din mediul rural: 16% dintre gospodării au cel puțin un membru plecat la muncă în străinătate, iar în sate procentul urcă la aproape 23%.

Familiile cu copii au venituri medii de 4.600 lei pe persoană lunar, mai mici decât gospodăriile fără copii. Venitul scade pe măsură ce crește numărul copiilor, de la 5.600 lei în familiile cu un copil, la 2.900 lei în cele cu trei sau mai mulți copii. Familiile din oraș au condiții mai bune de trai: aproape toate au acces la apă curentă și canalizare (99%), baie în casă (96%) și gaz (89%). La sate, aceste procente sunt semnificativ mai mici.

În 2024, numărul infracțiunilor comise de copii a crescut la 493 de cazuri, adică 100 de infracțiuni la 100.000 de minori, față de 88 în 2023. Cele mai frecvente infracțiuni sunt furturile, urmate de pungășii, huliganism, jafuri și răpiri de mașini.

În total, 802 copii au fost implicați în infracțiuni, cei mai mulți având între 14 și 17 ani. Dintre aceștia, 281 au fost condamnați, iar 32 se află în detenție sau arest preventiv.