Conflicte strategice? Extinderea Portului Giurgiulești, amânată temporar

Proiectul, publicat pentru consultări la începutul lunii ianuarie, prevedea utilizarea acestui teren pentru extinderea Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, aflat în proprietatea statului. Inițiativa a fost înregistrată de Cancelaria de Stat la sfârșitul anului 2024 și a fost retrasă din circuitul instituțional abia în februarie 2025, fără a fi discutată în ședință de Guvern, transmite Știri.md cu referire la Zdg.md.

Mai exact, acțiunea a venit după ce jurnaliștii au solicitat explicații de la Ministerul Mediului, sesizat de angajați ai instituțiilor implicate, cu privire la motivul pentru care nu a emis un aviz negativ, ceea ce a permis aprobarea tacită a proiectului.

Deși retras temporar, demersul nu a fost abandonat. La mijlocul lunii aprilie, MIDR, condus de Vladimir Bolea, a inițiat, iar Guvernul a aprobat, o hotărâre privind crearea unei „Comisii de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de extindere a Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești”. Noua comisie va stabili dacă terenul aflat în zonele protejate va putea fi reîncadrat, integral sau parțial, ca zonă industrială.

La sfârșitul anului 2024, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern prin care propunea transmiterea unui teren de 61,0155 hectare din fondul forestier, aflat în proprietatea publică a statului, din administrarea Agenției „Moldsilva” (subordonată Ministerului Mediului), către Agenția Proprietății Publice (APP), care gestionează Întreprinderea de Stat „Portul Fluvial Ungheni”. Terenul este situat în extravilanul satului Giurgiulești, raionul Cahul, și urma să fie reclasificat ca teren destinat activităților industriale, de transport, telecomunicații și altor scopuri speciale.

Potrivit MIDR, suprafața este necesară pentru extinderea Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești (PPMG) – un port multifuncțional fluvio-maritim, aflat în gestiunea statului, care asigură accesul Moldovei la Marea Neagră prin Canalul Sulina (România) și Canalul Bâstroe (Ucraina). În prezent, portul deține un singur chei cu o lungime de 128 de metri, iar extinderea acestuia este restricționată de apropierea podurilor feroviar și rutier transfrontaliere.

„O altă problemă care impune elaborarea proiectului este capacitatea redusă de stocare a mărfurilor”, se arată în nota informativă a MIDR.

În prezent, suprafața totală a portului este de doar 0,5 hectare, insuficientă pentru depozitarea mărfurilor de import, export sau tranzit. Autoritățile argumentează că, pe fondul cererii în creștere, volumul de mărfuri transbordate a crescut de la 256.400 de tone în 2020 la circa 800.000 de tone în 2024.

Documentul mai menționează că extinderea portului ar crea oportunități investiționale și ar spori atractivitatea comercială a PPMG, motiv pentru care este necesară extinderea zonelor de operare, acostare și dezvoltarea unor noi facilități portuare.

În nota de fundamentare, MIDR susține că terenul vizat este „singurul disponibil în imediata apropiere a Î.S. «Portul Fluvial Ungheni»” și că nu au fost identificate alternative viabile. Conform ministerului, suprafața situată în amonte de podurile transfrontaliere este „unica opțiune” de extindere a portului de stat pe râul Prut.

Apel din interior: „Acțiunea este una politică”

Ce nu se precizează în proiectul de hotărâre este faptul că terenul vizat pentru extinderea Portului Giurgiulești se află în interiorul a trei zone protejate: Rezervația Biosferei „Prutul de Jos”, zona umedă de importanță internațională „Prutul de Jos” (Ramsar) și Rețeaua ecologică europeană Emerald.

La începutul anului 2025, mai mulți angajați din instituțiile de mediu au sesizat jurnaliștii de la Zdg.md, exprimându-și îngrijorarea față de lipsa de reacție din partea Ministerului Mediului.

„Ministerul Mediului, care este direct implicat, nu a exprimat nicio poziție oficială privind acest proiect”, se menționează în apelul acestora.

Semnatarii consideră că tăcerea instituției este o dovadă că demersul are o motivație politică și acuză Ministerul Mediului că nu apără angajamentele asumate în domeniul protecției naturii.

„Este esențial ca această zonă să rămână sub protecție. Odată schimbată destinația terenului, nu va exista niciun mecanism real de compensare a pierderii valorii naturale, iar impactul se va răsfrânge și asupra zonelor învecinate. În plus, UNESCO, dacă va fi informat despre modificare, poate reevalua statutul Rezervației Biosferei și chiar decide retragerea recunoașterii internaționale. Republica Moldova are doar opt situri incluse în patrimoniul UNESCO, iar Rezervația ‘Prutul de Jos’ este singura cu statut de monument natural”, avertizează aceștia.

În proiectul său, MIDR susține că schimbarea destinației terenului nu ar avea un impact major asupra mediului și indică faptul că o parte din teren ar fi utilizată deja ilegal. Totuși, Ministerul Mediului a evitat să formuleze un aviz oficial. Pe 20 februarie, la peste o lună după expirarea termenului pentru avizare, jurnaliștii au întrebat instituția ce poziție are asupra proiectului și a solicitat copia avizului remis Ministerului Infrastructurii.

În răspunsul semnat de secretarul de stat Gheorghe Hajder se menționează că a avut loc o ședință comună cu MIDR, în urma căreia s-ar fi decis retragerea proiectului. Totodată, oficialul afirmă că „Ministerul Mediului nu a susținut proiectul încă de la început”, o declarație contrazisă de sursele Zdg.md, care afirmă că Ministerul ar fi elaborat un aviz, dar nu l-a transmis oficial. Nici data exactă a ședinței nu a fost indicată, iar ulterior, reprezentanții Ministerului au refuzat să ofere detalii privind ziua în care a fost luată decizia invocată.

Proiectul a fost transmis spre avizare de către Cancelaria de Stat pe 30 decembrie 2024, cu termen de răspuns de 10 zile lucrătoare. În timp ce Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a trimis avizul său pe 22 ianuarie, iar APP, Agenția Navală și Î.S. „Portul Fluvial Ungheni” au reacționat încă din primele zile ale lunii ianuarie, Ministerul Mediului nu a emis un aviz formal. Hajder a justificat acest lucru prin faptul că „în urma deciziei unei comisii care s-a pronunțat împotrivă, nu a mai fost necesar de inițiat procesul de avizare”.

Totuși, jurnaliștii de la Zdg.md au obținut un aviz formulat de Ministerul Mediului, fără dată și neînregistrat, care nu respinge direct proiectul, dar subliniază încălcări ale legislației naționale și internaționale. Ministerul menționează că terenul propus are statut special de protecție și orice schimbare de destinație ar putea afecta biodiversitatea.

De asemenea, Ministerul sugerează avizarea proiectului și de Ministerul Culturii, având în vedere legătura cu UNESCO.

„Autorii proiectului nu menționează statutul special al terenului și impactul asupra biodiversității. Zona umedă „Lacurile Prutului de Jos” adăpostește specii protejate, iar schimbarea destinației ar încălca normele naționale și angajamentele internaționale”, se arată în aviz. Gheorghe Hajder, secretar de stat, a subliniat că astfel de proiecte necesită o abordare riguroasă.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a retras proiectul după o întâlnire cu Ministerul Mediului și la zece zile de la întrebările jurnaliștilor de la Zdg.md. MIDR a precizat că terenul are un statut special și proiectul a fost radiat din Registrul actelor normative ale Guvernului.

În 2023, fostul șef MIDR Andrei Spînu a prezentat un proiect de dezvoltare a Portului Giurgiulești, cu o estimare de 34 milioane de dolari. Proiectul includea construcția de silozuri și îmbunătățirea infrastructurii. La eveniment, ministrul Mediului de atunci, Iordanca-Rodica Iordanov, a discutat despre protejarea ecosistemului local. Spînu a explicat că studiul de prefezabilitate viza doar o porțiune mică de teren și că Ministerul Mediului trebuia să rezilieze un contract de închiriere ilegal.

La un an și jumătate după anunț, Asociația „EcoContact” a criticat proiectul, iar primărița satului Giurgiulești, Tatiana Gălățeanu, a spus că localnicii nu au fost informați despre inițiativa MIDR.

Într-un răspuns pentru jurnaliștii de la Zdg.md, reprezentanții MIDR au spus că: „Având în vedere complexitatea proiectului, necesitatea ajustărilor legislative și schimbările regionale și economice semnificative, inclusiv modificarea raționalului inițial și reducerea oportunităților de finanțare, s-a decis renunțarea la această inițiativă”.

În locul inițiativei anterioare, Ministerul propune o nouă viziune pentru Portul Giurgiulești, ce include extinderea acestuia prin construirea unor dane suplimentare și sporirea spațiului operațional în apropierea infrastructurii de transport fluvial existente.

Noua inițiativă, înregistrată la mijlocul lunii aprilie, vizează crearea unei „Comisii de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de extindere a Portului Giurgiulești”. Comisia va include reprezentanți ai mai multor instituții de stat.

Ambele proiecte de hotărâre ale Guvernului conțin aceleași argumente, diferențele fiind doar în formularea finală. MIDR a menționat că terenul vizat pentru dezvoltare este parte din rețeaua ecologică Emerald, Rezervația Biosferei „Prutul de Jos”, inclusă în rețeaua UNESCO și Ramsar. În privința impactului asupra mediului, Ministerul afirmă că „rezultatele cercetării Comisiei vor oferi o evaluare obiectivă a eventualelor efecte ale proiectului asupra mediului”.

În ceea ce privește terenul, în 2010, 18,5 hectare din cele 61 necesare extinderii portului au fost date în arendă pentru 49 de ani companiei „Vas International Plus”. Totuși, Moldsilva a inițiat o acțiune civilă în 2023 pentru rezilierea contractului, iar judecătoria a decis în favoarea Agenției, deschizând posibilitatea ca terenul să revină mai repede în administrarea statului.

Doctorul în științe biologice Aurel Lozan consideră că, deși decizia Guvernului de a dezvolta portul pe un teren protejat poate fi „dureroasă”, este necesar să se prioritizeze dezvoltarea strategică a țării.

„Este imposibil să nu ne dezvoltăm în contextul presiunii geopolitice actuale. Trebuie să înțelegem că sacrificiul este necesar pentru a respecta legislația ecologică și pentru a garanta dezvoltarea sustenabilă a regiunii”, a declarat Aurel Lozan.

Citește întreaga investigație pe zdg.md.