Concedieri, procese și suspiciuni privind achizițiile: Aeroportul, fără audit intern

În cadrul emisiunii „Rezoomat” din 24 februarie 2026, Sergiu Spoială a justificat decizia prin argumente de eficiență economică. Potrivit acestuia, hotărârea ar fi fost luată la „nivel înalt”, cu implicarea Consiliului de Administrație și a Agenției Proprietății Publice (APP), transmite Știri.md cu referire la timpul.md.

Directorul Aeroportului a invocat faptul că întreprinderile de stat sunt obligate să contracteze anual audit extern, iar menținerea unei echipe interne de audit ar fi devenit redundantă. În mod obișnuit însă, rolul auditului intern este de a preveni fraudele și neregulile în timp real, înainte ca resursele financiare publice să fie utilizate necorespunzător.

Desființarea serviciului a fost urmată de plecarea auditorilor, unii dintre ei contestând deciziile în instanță.

Veronica Carteră a depus la Judecătoria Chișinău, pe 15 iulie 2025, dosarul nr. 2-15298/2025, prin care solicită anularea actelor ce au dus la eliberarea sa din funcție. De asemenea, contractul de muncă al Olesei Samson a fost încetat forțat în mai 2025.

Aceste situații au generat suspiciuni că eliminarea auditului intern ar putea fi legată de lipsa unui mecanism de supraveghere internă a proceselor financiare și de achiziții.

Un caz aparte este cel al Irinei Marșalov, fosta șefă a Serviciului Audit Intern. Deși structura pe care o conducea a fost lichidată, aceasta nu a părăsit instituția, fiind transferată în funcția de șef al Serviciului Întreținere Sanitară.

În același timp, documentele privind procedurile de achiziții arată că Marșalov a continuat să participe în grupuri de lucru care decid atribuirea contractelor de milioane de lei.

După lichidarea auditului intern, în jurul conducerii Aeroportului s-ar fi conturat un cerc restrâns de decizie. În interiorul instituției, acesta este descris metaforic prin expresia „Capul meu, mânuțele consilierilor mei”, referindu-se la modul în care administratorul Sergiu Spoială își exercită atribuțiile prin intermediul unui grup de persoane de încredere.

Unul dintre numele menționate frecvent în acest context este Victor Calancea. În 2018, acesta a figurat ca donator al Partidului Politic „Șor”, contribuind cu 50.000 de lei. În perioada concesiunii Aeroportului, Calancea a ocupat funcția de contabil-șef la compania Avia Invest, controlată de holdingul Șor.

După revenirea Aeroportului în gestiunea statului, acesta a fost menținut în sistem și ocupă în prezent funcția de contabil-șef adjunct al AIC.

Procesul de atribuire a contractelor de achiziții publice este gestionat de un grup de lucru în care apar frecvent aceleași nume. Printre acestea se numără Andrei Oală, care ocupă funcția de secretar al grupului de lucru și apare în deciziile de atribuire a contractelor atât în februarie 2024, cât și în decembrie 2025.

În conducerea instituției se regăsește și Lilia Fetescu, numită șefă a Serviciului Personal după instalarea lui Sergiu Spoială la conducerea Aeroportului, în februarie 2024.

În perioada în care se decidea atribuirea spațiilor comerciale din aeroport, între ianuarie și februarie 2024, conducerea Comisiilor de licitație s-a schimbat de trei ori într-o singură lună.

Ecaterina Ștefan a fost președintele Comisiei între 19 și 24 ianuarie 2024, urmată de Ivan Cecan între 29 ianuarie și 16 februarie 2024. Ulterior, pe 19 februarie 2024, funcția a fost preluată de Victor Calancea, numirea coincizând cu instalarea lui Sergiu Spoială ca director interimar al Aeroportului.

Un alt episod care ridică semne de întrebare este cazul lui Serghei Burduh, șeful Departamentului Operațiuni Sol. Acesta a fost membru al grupurilor de lucru pentru achiziții publice în februarie 2024 și decembrie 2025.

Pe 16 ianuarie 2026, Burduh a depus o acțiune în instanță prin care solicită anularea unor acte și contracte emise de Aeroportul Internațional Chișinău. În calitate de participant direct la procedurile de achiziție, demersul său sugerează existența unor posibile nereguli procedurale sau presiuni interne.

Investigația scoate în evidență și diferențe majore între declarațiile publice și datele contabile privind investițiile în Aeroport.

În august 2025, publicația Logos Press anunța investiții de 700 de milioane de lei pentru extinderea terminalului. În februarie 2026, Sergiu Spoială declara că prima etapă a reconstrucției ar costa între 175 și 180 de milioane de lei.

În același timp, date prezentate în cadrul emisiunii „Economia Reală” indică faptul că, în perioada martie 2023 – septembrie 2025, Aeroportul ar fi cheltuit aproximativ 990 de milioane de lei pentru „mijloace fixe și mentenanță”.

În ciuda acestor sume, directorul Aeroportului a recunoscut public că, într-o anumită perioadă de tranziție, pasagerii au fost nevoiți să stea pe podea în terminal din cauza lipsei scaunelor. Situația a fost explicată prin durata procedurilor de achiziție.

Un exemplu invocat în acest context este intenția de achiziționare a unei mașini de sortare a deșeurilor, estimată la aproximativ două milioane de lei, preț pe care conducerea Aeroportului nu a putut să-l justifice clar.

Un rol important în procedurile privind spațiile comerciale din Aeroport l-ar fi avut și Irina Marșalov, care a ocupat funcția de vicepreședinte al Comisiei de licitație în perioada 19 ianuarie – 20 februarie 2024.

În acea perioadă, conducerea Comisiilor s-a schimbat de mai multe ori, iar procesul a fost finalizat după ce Victor Calancea a devenit președinte al Comisiei.

Datele analizate conturează un tablou controversat al modului în care este administrat Aeroportul Internațional Chișinău după revenirea acestuia în gestiunea statului. Desființarea auditului intern, procesele în instanță inițiate de foști angajați și discrepanțele privind cheltuielile ridică întrebări despre transparența și controlul asupra banilor publici.

În același timp, cazul rămâne unul deschis, iar mai multe litigii aflate pe rolul instanțelor ar putea aduce noi clarificări privind modul în care au fost gestionate deciziile administrative și financiare la Aeroportul Internațional Chișinău.