Comentariu: Rolul hotărârilor CtEDO în care figurează judecătorii
Având în vedere discuțiile din spațiul public cu privire la performanța justiției și nevoia de evaluare a activității judecătorilor, Tatiana Raducanu a decis să facă un comentariu cu privire la rolul violărilor constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) la evaluarea judecătorilor.
Prezența violărilor Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) constatate într-o hotărâre definitivă a CtEDO în urma examinării unei plângeri care a parcurs toate căile naționale de atac, respectiv au fost emise hotărâri judecătorești de la prima la ultima instanță la nivel național, este un indicator foarte important, dacă nu unul din cei mai esențiali, la evaluarea activității oricărui judecător, transmite Știri.md cu referire la cotidianul.md.
Acest lucru nu poate fi pus la îndoială și reiese și din spiritul CEDO și al mecanismului de asigurare a implementării acesteia, și anume intervenția CtEDO doar după ce organele naționale au avut ocazia să se exprime, judecătorul fiind ultimul care se expune asupra unei cauze.
În Republica Moldova, prezența violărilor CEDO este și un indicator de evaluare a integrității profesionale a judecătorilor în cadrul evaluării periodice sau extraordinare a judecătorilor, luându-se în calcul doar comportamentul judecătorului care a avut loc cu cel mult 6 ani până la evaluare.
Este important de atenționat faptul că se ia în calcul dacă violarea constatată de CtEDO este imputabilă judecătorului. E important și timpul când a fost emisă hotărârea națională.
Ori, este o diferență mare între hotărârea unui judecător luată în anul 2000, abia la trei ani după ratificarea CEDO de către Republica Moldova, și anul 2010, timp în care au fost traduse zeci de hotărâri CtEDO și organizate un șir de instruiri pentru judecători la subiectul CEDO.
Cu alte cuvinte, atunci când numele unui judecător național apare într-o hotărâre CtEDO în care este constatată o violare, însăși prezența numelui acelui judecător nu este suficientă pentru a fi interpretată drept un eșec sau un comportament eronat al judecătorului respectiv.
Este esențială analiza rolului acelui judecător, dar și a naturii cauzei discutate. Spre exemplu, sunt situații când un judecător care a examinat cauza la nivel național în complet și a avut o opinie separată, care de fapt contravine hotărârii majorității din complet, iar uneori chiar coincide parțial sau totalmente cu cele constatate ulterior de CtEDO.
În acest caz, este incorect de a-i imputa și a pune acel judecător alături de ceilalți judecători din complet atunci când e vorba de determinarea responsabililor de violarea hotărârilor CtEDO.
De asemenea, este foarte importantă analiza tipurilor sau naturii violărilor constatate.
Spre exemplu, este o diferență enormă între o hotărâre CtEDO care constată că judecătorul național a stabilit o despăgubire insuficientă pentru violarea unui drept prevăzut de convenție și judecătorul care a casat abuziv o hotărâre judecătorească irevocabilă. Examinarea abuzivă sau arbitrară a unei cauze nu poate avea nicio scuză.
Pe de altă parte, interpretarea unor limite complexe între două drepturi, care sunt în continuă evoluție însăși la CtEDO, poate denota conservatismul unui judecător, dar pe de parte nu și lipsa de integritate, decât dacă hotărârea națională nu este luată evident contrar unui precedent bine stabilit de CtEDO.
În Republica Moldova avem informații despre cauzele contra Moldovei la CtEDO pe pagina web
a organizației neguvernamentale Juriștii pentru Drepturile Omului, care prezintă și listele persoanelor vinovate de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO pe ani.
Doar că însăși autorii menționează că „listele sunt întocmite în baza informațiilor deținute de către avocații care au reprezentat reclamanții la Curte și în baza hotărârilor și deciziilor Curții Europene.
Din acest motiv, ele ar putea să conțină inexactități. Toată informația pertinentă cu privire la persoanele responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO este deținută de Agentul Guvernamental.”
Acest lucru este important de a fi înțeles de toți cei care utilizează informația respectivă – ea este utilă, însă nu este suficientă și pentru a trage concluzii relevante despre un judecător care figurează în acele liste, cauzele indicate necesită a fi analizate.
În concluzie, vreau să îndemn corpul judecătoresc, dar și toți specialiștii din domeniul justiției, precum și jurnaliștii și persoanele care invocă judecătorilor violări constatate în hotărârile definitive ale CtEDO – să continue să monitorizeze foarte atent performanța judecătorilor din Republica Moldova, doar că înainte de a face concluzii despre integritatea profesională a acestora în baza condamnărilor constatate de CtEDO, să analizeze atent natura condamnării, anul emiterii hotărârii la nivel național și rolul judecătorului în parte.
Probabil și noi, judecătorii, ar trebui să fim mult mai atenți la cele publicate în spațiul public și să venim prompt cu explicații, pentru că munca judecătorului totuși e mult mai complexă și probabil puțin înțeleasă de cei din afara sistemului în lipsa unor explicații mai accesibile.
Sper acest îndemn să fie util atât în procesul de evaluare ordinară și extraordinară a judecătorilor din Republica Moldova, cât și pentru aprecierea acestora de către public.