CNMC a prezentat Guvernului raportul privind starea de urgență în sectorul energetic

Diaconu a subliniat că „criza energetică nu poate fi privită ca un incident izolat legat de linia electrică aeriană Vulcănești-Isaccea, ci ca un lanț de șocuri externe care au necesitat un răspuns consecvent, decisiv și strategic orientat pentru protejarea cetățenilor”. El a menționat că încă de la începutul lunii martie 2026, indicatorii de risc au semnalat primele perturbări ale sistemului de aprovizionare cu combustibil al țării, după care Guvernul a declarat stare de alertă maximă în sectorul energetic, transmite Știri.md cu referire la infotag.md.

„În ciuda declarării stării de alertă, capacitățile mecanismului au fost doar administrative. Statul nu avea dreptul legal să interfereze cu mecanismul de calculare a prețului combustibilului; să acorde scutiri de la Codul Dezvoltării Urbane pentru proiectele de energie verde; să protejeze furnizorii de energie de blocarea conturilor; sau să efectueze achiziții de urgență”, a remarcat Diaconu.

Conform raportului, perturbările din Strâmtoarea Ormuz - o arteră prin care trece 20% din petrolul mondial și 25-30% din gazele naturale lichefiate - au început să provoace un șoc al prețurilor internaționale. Între timp, situația din regiune a fost complicată de lucrările de întreținere la rafinăriile românești - principala sursă de import a Moldovei, reprezentând 78% din importurile de motorină și 99% din importurile de benzină - care au limitat drastic volumele de achiziții disponibile.

„În momentul în care a fost declarată starea de urgență, situația din țară era deja critică. Evenimentele globale și presiunile regionale au transformat vulnerabilitățile în faza acută a crizei. Mecanismul de calcul al prețului motorinei, bazat pe o medie de 14 zile, a devenit un obstacol: importatorilor nu le era profitabil să importe combustibil pe care statul îi obliga să-l vândă la vechile prețuri. Problema nu era prețul final, ci însăși disponibilitatea combustibilului la benzinării. Piața era aproape de o blocare, iar instrumentele administrative ale stării de urgență nu mai erau capabile să asigure disponibilitatea combustibilului”, a spus Diaconu. 

Potrivit acestuia, punctul de cotitură a venit pe 23 martie 2026, când atacurile rusești asupra infrastructurii din sudul Ucrainei au scos din funcțiune linia de 400 kV Vulcănești-Isaccea, care acoperea de obicei 60-70% din necesarul de energie electrică al țării. Fluxurile de aprovizionare din România au scăzut vertiginos la 0 MW, creând un deficit de aproximativ 350-400 MW pe oră.

„Mecanismele stării de urgență au fost utilizate în două domenii-cheie: în sectorul energiei electrice, pentru menținerea aprovizionării, și în sectorul produselor petroliere, pentru trecerea de la deficit la stabilizare. (…) Cooperarea cu operatori din Ucraina, România și alte țări europene s-a dovedit eficientă: linia a fost restabilită pe 28 martie 2026, la cinci zile după producerea avariei. Simultan, a fost introdus un plan de reducere a cererii, care a redus consumul național cu aproximativ 3% și a economisit resurse în orele de vârf”, se arată în raport. 

Potrivit lui Diaconu, eficacitatea măsurilor a fost cel mai vizibilă în rândul cetățenilor din sectorul produselor petroliere. 

„În timp ce 182 de benzinării au raportat lipsă de motorină pe 26 martie, după introducerea măsurilor de stabilizare, acest număr a scăzut la 41 (6,9% din total). Măsurile au inclus reducerea perioadei de calcul al prețului de la 14 la 7 zile, ceea ce a permis importatorilor să echilibreze costurile reale de achiziție și să reia aprovizionarea. Revenirea la 14 zile ar fi paralizat din nou importurile pe fondul volatilității ridicate a pieței. Dacă prețurile globale scad - ca după armistițiul din Orientul Mijlociu - perioada de șapte zile ar permite ca reducerile de prețuri să se reflecte mai rapid la benzinării. În ceea ce privește Lukoil-Moldova SRL, compania a fost autorizată să elibereze fondurile existente exclusiv pentru achiziționarea de combustibil și provizii pentru piața internă. Rezultatul a fost imediat: stocurile au crescut de la 125 de tone la peste 712 tone, iar vânzările zilnice au crescut de la 17.000 de litri la peste 241.000 de litri. Au fost luate măsuri antipanică, inclusiv limitarea vânzărilor în canistre la 20 de litri. Acest lucru a oprit acumularea impulsivă și a stabilizat consumul la un nivel normal de…1.500 de tone pe zi”, a subliniat Sergiu Diaconu.

În opinia sa, menținerea stării de urgență în timpul sărbătorilor de Paște este „o măsură proporțională și strategic solidă, care oferă Guvernului instrumentele necesare pentru a preveni perturbările într-un mediu potențial vulnerabil”.

„Această decizie este determinată de necesitatea unui răspuns rapid la o combinație de factori externi care se dezvoltă și se produc în cascadă. Printre aceștia se numără instabilitatea ridicată din Orientul Mijlociu, unde perturbările din Strâmtoarea Ormuz continuă să pună presiune asupra fluxurilor globale de petrol și gaze. În ciuda scăderii prețurilor în urma armistițiului, rapoartele internaționale indică faptul că, în următoarele săptămâni, costurile și volumele de aprovizionare vor depinde de reluarea tranzitului maritim și de deschiderea coridoarelor de transport maritim”, notează raportul centrului.