Comunicați țării o știre importantă!×
20 august
Hot news
Vladimir Țurcan rămâne președinte al Curții Constituționale
  • 0
  • 0
  • 2
  • 0
  • 2
4
20 Aug. 21:36
·
1,5K
1
  • 1
  • 2
  • 0
  • 0
  • 0
3
  • 1
  • 2
  • 0
  • 0
  • 0
3
1,2K

Cine, când şi cum a decis concesionarea Aeroportului Chișinău

Comisia parlamentară de anchetă pentru analiza modului în care s-au desfășurat privatizările în perioada 2013-2019, condusă de deputatul Igor Munteanu, a sesizat CNA și Procuratura Generală despre cum s-a desfășurat concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

Este o nouă sesizare oficială a unei autorități de stat în subiectul dat. Precedentele verificări s-au terminat doar cu declaraţii populiste ale unor lideri de partid, fără vreo atingere a drepturilor firmei ce a luat în concesiune Aeroportul, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Igor Munteanu a declarat că comisia pe care o conduce a identificat probe din care ar reieși o serie de încălcări în procesul de concesionare a aeroportului și că, pentru a putea ajunge la o concluzie, comisia ar avea nevoie de mai multe informații și de o investigație specializată.

O nouă investigaţie a concesiunii 

Comisia de anchetă a cerut CNA și Procuraturii Generale să verifice existența elementelor infracționale în concesionarea Aeroportului Internaţional Chișinău (AIC) și să pornească urmărirea penală pentru identificarea persoanelor responsabile de ilegalități în procesul de concesionare, cu tragerea lor la răspundere.

"În primul rând a trezit dubii modul în care a fost scos Aeroportul Internațional Chișinău spre concesionare, atât timp cât acest obiectiv național se regăsea în lista obiectivelor nepasibile de privatizare", a declarat Igor Munteanu.

Președintele Comisiei de anchetă a amintit despre faptul că în anii 2007 – 2008 Republica Moldova a negociat cu BERD o finanțare de 45,5 milioane de euro, care ulterior trebuia să fie recuperată pe baza taxei de 9 euro, pe care o achită fiecare pasager ce trece prin AIC.

Lista funcţionarilor ce ar trebui anchetaţi

Pe de altă parte, Alexandru Slusari, vicepreşedintele Parlamentului, a publicat pe Facebook o listă a funcționarilor "ale căror acțiuni urmează a fi verificate de Procuratură sub aspectul funcției deținute și obligațiilor lor de serviciu, la deciziile adoptate".

Este vorba de Valeriu Lazăr, fost viceprim-ministru, ministrul Economiei, care a semnat nota Informativă la aprobarea concesionării activelor AIC și a condițiilor concesionării acestora; Tudor Copaci, președintele Comisiei de concurs privind selectarea concesionarului, viceministru al economiei care a semnat procesele-verbale ale ședințelor comisiei; Angela Susanu, membru al Comisiei de concurs, director adjunct al Agenției Proprietăți Publice (APP), membră a Comisiei de monitorizare a concesiunii. Tot ea a fost persoana care a semnat Contractul de concesiune cu SRL Avia Invest.

În afară de aceştia mai este vizată Maria Șendilă, secretarul Comisiei de concurs privind selectarea concesionarului, șef-adjunct al direcției administrarea proprietății publice din cadrul APP, și concomitent secretar al comisiei de monitorizare a concesiunii, care a semnat procesele-verbale dar şi alţi membri ai Comisiei de concurs.

La fel şi Iurie Leancă, prim-ministru interimar, care a semnat Hotărârea de Guvern cu privire la aprobarea concesionării activelor AIC și a condițiilor concesionării acestora, și Hotărârea pentru aprobarea raportului privind derularea și rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor Aeroportului.

Cine și când a concesionat Aeroportul

Nu este prima dată când se cere verificarea şi anchetarea concesionării AIC în cei şase ani de când a fost cedat pentru o perioadă de 49 de ani acest obiectiv strategic naţional. 

Oficial, decizia de concesionare a aeroportului a fost luată în ultima zi de mandat al Guvernului în exercițiu Filat II, pe 30 mai 2013. Decizia a fost pregătită de Ministerul Economiei, condus pe atunci de democratul Valeriu Lazăr, iar unul dintre argumente era necesitatea de a atrage investiţii în modernizarea AIC.

Guvernul condus de interimarul Iurie Leancă a susţinut proiectul. Până şi liberalul Anatol Șalaru, ca ministru al Transporturilor, a sprijinit iniţiativa, afirmând ulterior că aeroportul ”trebuia concesionat pentru că aducea pierderi iar o administrație privată este mai bună”.

Datele oficiale arată însă că acest argument era unul fals, iar Aeroportul Internaţional Chişinău era o întreprindere de stat profitabilă. AIC a înregistrat în anii 2009-2013 (până la concesionare), profituri de circa 120 milioane lei.

Chiar şi în 2014, după transmiterea majorității activelor concesionarului Avia Invest, s-a obţinut un profit de 9,4 milioane de lei, din ceea ce a mai rămas din întreprindere.

De altfel nici în nota de argumentare a Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea concesionării activelor Aeroportului nu se spune niciun cuvânt despre faptul că întreprinderea ar genera pierderi.

Proiectul a fost promovat și aprobat însă în grabă de către Guvern condus de iurie Leancă în condiții de netransparență și fără a respecta normele legale, iar specialiștii CNA au avut doar două ore pentru a elabora un Raport de expertiză anticorupție (REA). 

„Urgența promovării proiectului denotă riscul desfășurării unei proceduri netransparente de selectare bazate pe criterii și condiții care nu sunt obiectiv justificate ci dictate de anumite interese de grup”, se arată în raportul CNA.

Motivele concesionării

În aceste condiţii apare întrebarea - Cum și din ce motive s-a ajuns, în acest caz, la concesionare?

Problema aeroportului nu era în faptul că ar fi adus pierderi, cum spunea Anatol Șalaru, și nici aceea că nu ar fi avut profit. Problema a fost că profitul era prea mic pentru a se putea face investiții în modernizarea absolut necesară a aeroportului, mai ales că statul lua în buget 50% din profit sub formă de dividende.

Situația era bine cunoscută și înțeleasă de autorități, care au căutat alte surse de finanţare. Un prim proiect de modernizare al aerogării a fost realizat între 1998 și 2001 dintr-un împrumut de 12 milioane de dolari luat de întreprindere de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD – 9 milioane) şi de la Guvern (3 milioane).

Împrumutul a fost restituit integral în 2007, dar din 2006, aeroportul a inițiat noi negocieri cu BERD şi cu Banca Europeană de Investiții (BEI) în privința unui nou credit pentru a moderniza infrastructura aeroportului.

S-a negociat un împrumut de circa 47 milioane de euro din care se preconiza să fie renovată pista de decolare, căile de rulare și peronul, să fie procurat echipamentul specializat de aerodrom, să fie extinsă capacitatea terminalului de pasageri existent sau să fie construit un al doilea terminal.

Negocierile au decurs cu succes, iar contractele de finanțare au fost semnate cu BERD și BEI încă în decembrie 2008. Lucrurile s-au împotmolit la selectarea antreprenorului care să efectueze lucrările. Conform contractelor, tenderul urma să aibă loc în trimestrul IV din anul 2009 - trimestrul I din 2010, iar lucrările trebuiau să înceapă din trimestrul II al anului 2010.

Concurs cu năbădăi

Concursul a fost organizat însă cu întârziere de un an şi la prima etapă au fost selectate trei companii: Strabag AG din Austria, Cacgc & Catic Beijing JV din China şi Lagan Construction Limited din Marea Britanie.

La ultima etapă, în primăvara anului 2011, au rămas Strabag AG şi Cacgc & Catic Beijing JV, iar câştigătoare a fost desemnată compania austriacă. Dar chinezii au contestat rezultatul, iar în iulie 2011, Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău a stopat semnarea contractului între AIC şi Strabag. Instanța a anulat şi rezultatele evaluării companiilor ce au fost selectate să participe la ultima etapă a concursului pentru a realiza lucrările de reabilitare a pistei.

Premierul de atunci Vladimir Filat s-a arătat revoltat: „La 27 iulie (2011 n.r.) ţara noastră va începe negocierile asupra Acordului privind Spaţiul Aerian Comun UE-Moldova, dar ce folos? Din cauza unei decizii judecătoreşti reparaţia pistei Aeroportului nici nu a demarat!"

După câteva amânări, Guvernul a renunţat la împrumutul de la BERD şi BEI, hotărând să dea aeroportul în concesiune. Decizia de principiu a fost luată în vara lui 2012, iar misiunea pregătirii ei a fost pusă în sarcina Ministerului Economiei.

Guvernul acuză BERD de includerea unor costuri exagerate

Oficialitățile din Ministerul Economiei și-au întemeiat propunerea de concesionare cu critica acordului cu BERD-ul, susţinând că instituţia financiară europeană ar fi inclus costuri exagerate pentru lucrările de modernizare.

”În total, doar pentru restabilirea pistei aeroportului trebuiau să se cheltuie 45-50 de milioane de euro. Cu aceeaşi sumă compania UK Komaks (acţionarul Avia Invest SRL care a câştigat licitaţia de concesiune), s-a angajat să modernizeze şi să extindă nu doar pista, dar şi terminalul, parcările auto etc.”, declara în septembrie 2013, la semnarea contractului de concesiune, viceministrul Economiei Tudor Copaci.

”Din punct de vedere economic, propunerile concesionarului sunt cu mult mai bune şi convenabile ţării noastre decât cele oferite de BERD“, a mai spus Copaci, justificând alegerea Avia Invest, o companie cu acționari ruși, care l-a ales ulterior pe controversatul om de afaceri Ilan Șor ca președinte al Consiliului de Administrație.

Imediat după anunţul de concesionare, câteva partide politice, dar şi sindicatele au contestat decizia, pe motiv că ar fi ilegală.

Liberal reformatorii conduşi de Ion Hadârcă au depus o sesizare la Curtea Constituțională, care iniţial a suspendat decizia Guvernului de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău. Ulterior, însă, pe 8 octombrie 2013, și-a declinat competența în cazul respectiv şi le-a recomandat contestatarilor să meargă într-o instanţă de drept comun.

Ulterior cererile deputaților PLR în instanțele de drept comun au fost pasate de la o judecătoria la alta şi s-au terminat cu nimic.

De exemplu, contestaţia Confederației Sindicatelor a fost considerată de toate instanţele drept una neintemeiată: "Actele contestate nu lezează în niciun fel drepturile și interesele Confederației Naționale a Sindicatelor". 

Anchetele din 2015

Pe 20 mai 2015, fostul premier Chiril Gaburici solicita instituţiilor competente în materie să desfășoare anchete în cazul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău.

„Am primit de la CNA, Ministerul Economiei, Autoritatea Aeronautică Civilă și Ministerul Afacerilor Interne un raport despre situația de la Aeroport. În urma acestor analize, vreau ca Ministerul Justiției și Ministerul Economiei să prezinte, în cel mult o săptămână, condițiile în care a fost semnat contractul cu privire la concesionarea Aeroportului. Din câte am înțeles, contractul a fost semnat în condiții neloiale pentru alți participanți”, anunța atunci Chiril Gaburici.

De asemenea, premierul a solicitat Ministerului Afacerilor Interne și CNA ca, în baza probelor acumulate, să urgenteze investigațiile și să pornească cauze penale pe factorii de decizie de la Aeroportul Internațional Chișinău.

"În anul 2013 au fost prezentate informații eronate Guvernului și în baza acestora a fost luată decizia de a da în concesiune Aeroportul. Rog și Procuratura să se autosesizeze în acest caz”, menționa fostul șef al Executivului.

Peste câteva luni, în august 2015, deja guvernul condus de Valeriu Streleț examina posibilitatea rezilierii contractului de concesiune cu Avia Invest, în urma recomandărilor CNA.

Astfel CNA a prezentat date din care rezulta că în Aeroport nu sunt atrase investiții din afară în modernizare, iar cele care se fac provin din profiturile obținute de aeroport. Totodatp, o parte din banii aeroportului au fost direcționați spre clubul de fotbal Milsami Orhei al lui Șor.

În plus, CNA a solicitat Inspectoratului de Stat în Construcții să verifice volumul și costul lucrărilor de construcție a parcării de la Aeroport efectuate de compania Exfactor Group. Expertiza efectuată în baza documentației de proiect de întreprinderea de stat Urbanproiect arată că suma de șapte milioane de euro, cheltuită pentru parcare era una exagerată.

În baza rezultatelor inspecțiilor, CNA recomanda Guvernului să anuleze contractul privind transferul în concesiune companiei Avia Invest a Aeroportului  pe motiv că au fost încălcate prevederile art. 18 din Legea cu privire la parteneriatul public-privat, care stipulează că parteneriatul este posibil numai pe bază de concurs".

În același timp CNA constată imposibilitatea rezilierii contractului de concesionare, deoarece Guvernul va trebui să plătească despăgubiri companiei Avia Invest, iar soluția este anularea tranzacției, ce va scuti statul de plata unor penalizări. Dar ulterior Guvernul Streleț a fost demis și problema anulării contractului nu s-a mai pus, decât în Parlament.

Scheme şi bani

Pe parcursul perioadei de implementare a proiectului au existat mai multe suspiciuni privind sursa de finanțare a lucrărilor de modernizare, cât și asupra faptului că banii încasați de Avia Invest pentru diverse servicii aeroportuare sunt scoși din țară.

În martie 2015, Procuratura Anticorupție (ordonanța a fost semnată de fostul procuror Adriana Bețișor), a inițiat o urmărire penală pe abuzul în serviciu, comis în anii 2013-2015, de conducerea Avia Invest, care ar fi provocat companiei prejudicii în proporții deosebit de mari.

Potrivit unui dosar examinat în aprilie 2016 de Judecătoria Buiucani din Chișinău, procurorii au depistat că factori de decizie de la Avia Invest, „folosind situația de serviciu în interes material și personal (…), au transferat fictiv o parte din profitul întreprinderii companiilor afiliate, prin ce au cauzat daune în proporții deosebit de mari intereselor publice și/sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice”.

Schema a fost simplă. În anii 2013-2015, întreprinderea de stat Air Moldova a transferat pe conturile Avia Invest 256,1 milioane lei drept plată pentru deservirea la sol și plata pentru taxa de modernizare. Avia Invest însă, invocând plata pentru diverse servicii și mărfuri, a transferat banii la alte companii afiliate lui Ilan Șor, președintele Consiliului de Administrație al Avia Invest. O parte din bani au ajuns în Rusia.

Avia Invest învinge Procuratura

Directorul Avia Invest, Petru Jardan (în prezent deputat din partea Partidului Șor), a depus o plângere la Procuratura Anticorupție și a cerut anularea ordonanței de începere a urmăririi penale. În martie 2016, atât procurorul pe caz Adriana Bețișor, cât și Adrian Popenco, șeful interimar al Procuraturii Anticorupție au respins cererile șefului Avia Invest.

Ulterior, Jardan a cerut în instanță anularea ordonanței de urmărire penală cu dispunerea încetării urmăririi penale pe motiv că nu există faptul infracțiunii.

Un alt argument folosit de avocați în cerere este faptul că, anterior, instanțele din Moldova au respins cererile depuse de un grup de deputați, care au cerut anularea contractului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău.

Instanța a decis că „toate operațiunile, acțiunile și tranzacțiile efectuate de factorii de decizie din cadrul SRL Avia Invest pe perioada anilor 2013-2015, sunt conforme scopurilor și intereselor corporative întreprinderii, excluzându-se în așa fel cum că persoanele cu funcție de răspundere ar fi avut vreun interes personal sau au acționat în interesele persoanelor terțe și în detrimentul companiei”.

În iunie 2016, Procuratura Anticorupție a clasat cauza penală, drept motiv invocându-se încheierea instanței.

Cine sunt beneficiarii

Acordul de concesiune a Aeroportului Chișinău a fost semnat pe 30 august 2013, între Agenția Proprietății Publice și compania Avia Invest, fondată pe 2 august 2013, cu un capital social de 85,1 milioane de lei, divizat în părți egale între societatea pe acțiuni Habarovski Aeroport și holdingul Kolomenski Zavod.

Ambii fondatori erau din Rusia și în spatele lor aparent se aflau două grupări oligarhice. La Kolomenskii Zavod coproprietar era Serghei Glinca, un prosper om de afaceri moldovean (locul 154 în topul Forbes 2013 al celor mai bogați ruși). Doar că deja pe 30 august 2013 acesta nu mai era asociat la Avia Invest, locul fiind luat de compania Komaksavia din Moscova,

În același timp, în şase ani de când a luat în concesiune Aeroportul, firma Avia Invest SRL și-a schimbat de câteva ori proprietarii. 

În prezent acționar majoritar este Komaksavia Airport Invest Ltd din Cipru, cu 95%, iar singurul fondator al companiei care mai amintește direct de legătura cu Rusia, Habarovski Aeroport (Aeroportul Habarovsk), deține doar 5% din capitalul social.

Cine este însă beneficiarul final al acestui proiect nu se știe cu exactitate. Poate că actuala anchetă va scoate la iveală, deși judecând după rezultatele precedentelor investigații sunt puține șanse.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Ați găsit greșeală?
Vă rugăm să ne anunțați!×
Citește și
article image
Aeroportul Chișinău a fost vândut: Cine este noul beneficiar
3
7478
article image
Bilanț CNA: Bunuri în valoare de peste 1,2 milioane, sechestrate
1
250