Așadar, în cadrul sitului Chișinău I („Pruncul”) au fost identificate trei complexe arheologice, două gropi menajere și urmele unei locuințe adâncite, datate în prima epocă a fierului (sec. XII–X a. Chr.), aparținând culturii Chișinău–Corlăteni. Potrivit Primăriei Chișinău, materialele descoperite – fragmente ceramice, oase de animale și piese din bronz – oferă informații valoroase despre cele mai timpurii așezări din zona Capitalei, transmite Știri.md.

În zona Bisericii „Buna Vestire”, monument arhitectural înscris în Registrul monumentelor ocrotite de stat, au fost descoperite patru morminte de copii, parte a cimitirului istoric aferent bisericii vechi, datat în secolele XVII–XVIII.

„Descoperirea contribuie la cunoașterea istoriei urbane și spirituale a Chișinăului de altădată”, au subliniat autoritățile municipale.

În acest context, Primăria Capitalei reafirmă că susține cercetarea și promovarea patrimoniului istoric local, în parteneriat cu Asociația Națională a Tinerilor Istorici și Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural, prin proiecte dedicate educației și memoriei orașului:

„Identitățile Chișinăului”, proiect de cercetare interdisciplinară, ajuns în 2025 la ediția a VIII-a;
„Monografia Chișinăului”, o lucrare amplă despre evoluția orașului din 1436 până în prezent, în cinci volume;
Programul „Moștenire”, instalarea însemnelor comemorative dedicate personalităților marcante ale Capitalei;
Cercetarea arheologică a văii râului Bâc, care prevede muzeificarea vestigiilor istorice din zona Teatrului „Eugene Ionesco”;
Manualele de istorie locală „Chișinăul meu”.

Activitățile s-au desfășurat în cadrul unui proiect finanțat din bugetul municipal și efectuat de echipa de arheologi a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, condusă de prof. univ. dr. hab. Sergiu Musteață.