Cele mai surprinzătoare lucruri despre pasărea din stema R. Moldova
Cunoști stema R. Moldova încă din copilărie, însă e posibil să nu-ți fi pus prea multe întrebări despre animalele din aceasta.
De fapt, stema României cuprinde mai multe animale: trei păsări și patru mamifere de talie mare. Cel mai probabil, nu cunoști foarte multe lucruri despre ce reprezintă, de fapt acestea, transmite Știri.md cu referire la playtech.ro.
PressOne a discutat cu un expert în domeniu, ca să înțelegem puțin mai multe despre stema României.
Pentru asta, a apelat la prof. univ. dr. Ileana Căzan, secretar al Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei României, cercetător științific I la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București.
Pasărea cea mai mare, pe care o vezi din prima, este, de fapt, o acvilă de munte. Fără sceptrul, coroana și sabia pe care le are, aceasta reprezintă regiunea Muntenia și a fost preluată apoi ca simbol al întregii Românii.
„Regele animalelor este în mod incontestabil leul, iar acvila, de multe ori tratată și ca vultur, pentru că atunci nu se făcea diferența între specii, este legată de ideea de înălțime, de dominație, de aspirație spre înalt, iar toate atributele acestei păsări răpitoare duc la ideea de supremație în regnul animal”, explică Ileana Căzan.
Cum a evoluat stema României, de-a lungul timpului
Totuși, prima dată pe stema țării a ajuns un vultur. Asta pentru că, în Evul Mediu, deosebirea dintre un vultur și o acvilă era mai dificil de făcut.
„În timpul lui Mircea cel Bătrân, a fost o pasăre care poartă crucea în cioc și care este asimilată cu specia Aegypius monachus, vulturul negru”, explică expertul.
Mai târziu, în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, acvila ajunge să fie pictată pentru prima oară pe stema Principatelor Unite. Pe atunci, aceasta exista doar alături de un singur alt animal: un bour.
„Pe vremea principelui Carol I, stema țării câștigă în majestate. Este o stemă însoțită de atribute exterioare ale suveranității: mantoul, coroana – deși nu eram încă regat – care încoronează compoziția în exterior, doi lei rampanți ca suporți ai scutului, iar în scut, care este scartelat, apar pentru prima dată și alte provincii decât Moldova și Țara Românească”, detaliază Ileana Căzan.
Ulterior, după Marea Unire și venirea pe tron a regelui Ferdinand, a fost nevoie de o nouă stemă. Acum, acvila devine simbolul României Mari, dar și al Munteniei. Stemei i se mai adaugă încă o pasăre.
Ce e fiecare animal și ce reprezintă el pe stemă
Pe pieptul acvilei din stema României există cinci partiții, care reprezintă regiunile țării.
Prima partiție are tot o acvilă, simbolul Țării Românești sau Munteniei.
Acvila românească ajunge să fie înfăţişată, obişnuit, cu aripile larg desfăcute, cu crucea în cioc, încoronată, ţinând în ghiare spada (sau sabia) şi sceptrul.
A doua, conține un bour, simbolul Moldovei. „În 1921, leul care trece puntea face referire și la Oltenia, și la Banat, pentru că leul vechi al Băniei a fost combinat cu leul din stema istorică a Banatului”, spune Ileana Căzan.
„Evident, apare Transilvania, cu acvila sau vulturul ieșind din cele șapte turnuri, deci este o stemă care vorbește despre numele german al Transilvaniei – Siebenbürgen, adică Șapte Orașe –, iar în vârful scutului reapar delfinii afrontați, dar de data aceasta ei reprezintă Dobrogea, noul ținut românesc de la mare, nu județele Cahul, Ismail și Bolgrad, ca în stema din 1872″, mai explică aceasta.
De asemenea, pasărea care reprezintă Ardealul este „un animal compozit”. Acesta nu există în realitate, dar are legătură cu cu vulturul sau cu acvila germană.
Câteva curiozități despre acvila de munte, simbolul României
Acvila de munte a devenit simbolul țării noastre și este, de fapt, una dintre cele mai rapide animale. În România, aceasta trăiește în special în zonele montante, dar ajunge și în cele colinare, pentru că au teritorii vaste de vânătoare.
Lungimea corpului variază între 80 și 93 de centimetri, iar anvergura aripilor este de 190-225 de centimetri.
Vitezele la care poate ajunge sunt impresionante. În picajele verticale, acvila poate ajunge la viteze cuprinse între 240 și 320 km/h. În medie, pasărea zboară cu viteze cuprinse între 41 și 51 km/h. Totuși, atunci când plonjează, poate ajunge și la viteza impresionantă de 321 km/h.
De asemenea, pasărea de pe stema României este și un animal monogam.
Stema României (Imaginea 1)
Stema R. Moldova (Imaginea 2)
