Ceban, Tarlev și Morari au contestat la Curtea de Apel București interdicția de a intra în România și Schengen
Primarul Chișinăului și liderul Mișcării Alternativa Națională, Ion Ceban, liderul Partidului Viitorul Moldovei, Vasile Tarlev, și fosta jurnalistă Natalia Morari au deschis fiecare, la Curtea de Apel București, procese împotriva Poliției de Frontieră și a Serviciului Român de Informații, urmare a interdicției de intrare în România și Schengen pe o perioadă de 5 ani, pe care au primit-o pe 7 iulie 2025.
Foto: Colaj știri.mdCeban, o nouă încercare să scape de interdicție
Ion Ceban a pierdut deja un proces care avea ca obiect suspendarea executării interdicției de a intra în România, iar pe 11 martie 2026 așteaptă pronunțarea în litigiul privind regimul străinilor, în care urmărește anularea măsurii, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.
La termenul de judecată din data de 2 decembrie 2025, instanța a amânat procesul lui Ion Ceban pentru ca avocații acestui să citească documentele secrete depuse de SRI și pentru ca instanța să găsească un grefier cu cerificare ORNISS.
Vasile Tarlev a atacat și el interdicția instituită și se va judeca pe data de 1 aprilie 2026, în timp ce Natalia Morari abia a depus o cerere asemănătoare în instanță și nu a primit încă un termen de judecată.
Toate cele trei procese se desfășoară la Curtea de Apel București – Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, iar instituțiile pârâte sunt Poliția de Frontieră și Serviciul Român de Informații.
Pe data de 9 iulie 2025, la două zile de la emiterea interdicției, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a dat explicații succinte: „Din motive ce țin de considerente de siguranță națională, România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru domnul Ion Ceban și pentru încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. Decizia este de resortul instituțiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în materie. Măsura este o interdicție de acces în spațiul Schengen”, a precizat MAE.
Cei trei sunt percepuți ca exponenți ai unui curent „suveranist” în Republica Moldova care rezonează cu discursul AUR și al lui Călin Georgescu, promovând criticarea instituțiilor europene și o apropiere sau neutralitate binevoitoare față de Federația Rusă.
Anatol Șalaru, fost ministru moldovean al Apărării, declara că Ion Ceban s-ar fi întâlnit la București cu suveranistul Călin Georgescu în anul 2024. „Înainte de campania electorală din România, el a mers la Marcel Ciolacu împreună cu delegația sa pentru a propune includerea cuiva pe lista PSD. Ciolacu a refuzat, au avut o ceartă, iar apoi Ion Ceban s-a îndreptat către Călin Georgescu”, a declarat Anatol Șalaru.
În 2025, Natalia Morari a realizat un amplu interviu cu fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, în contextul în care ea însăși candidase împotriva Maiei Sandu la Chișinău.
În respectivul interviu, Călin Georgescu a atacat-o direct pe președinta Republicii Moldova, în timp ce Natalia Morari cataloga anularea alegerilor din noiembrie 2024 „o nedreptate”, necesară însă pentru ca „adevărul despre deep state” să iasă la iveală.
Instanța: „Prezintă pericol pentru siguranța națională”
La termenul de judecată din data de 2 decembrie 2025, instanța a amânat procesul lui Ion Ceban pentru ca avocații acestui să citească documentele secrete depuse de SRI și pentru ca instanța să găsească un grefier cu cerificare ORNISS. Dosarul s-a judecat la termenul din 24 februarie 2026, iar instanța a amânat pronunțarea pentru data de 11 martie.
Într-un dosar separat, Ion Ceban cerea suspendarea interdicției de a intra în România și în spațiul Schengen pe o perioadă de 5 ani.