main logo
21007

Ceban, între marșul LGBT și protestul lui Șor: Cum Primăria (nu) poate interzice întrunirile publice

Primăria Chișinău își menține poziția potrivit căreia interzicerea unei manifestații publice nu ține de competența sa, atribuțiile administrației locale fiind limitate la primirea notificărilor și la colaborarea cu alte autorități pentru buna desfășurare a evenimentelor. Cu toate acestea, în trecut au existat cazuri în care instituția, prin vocea primarului Ion Ceban, a făcut propuneri de restricționare sau chiar de interzicere a unor acțiuni publice.

Marș LGBT sau protest: Cum Primăria (nu) poate interzice întrunirileFoto: moldova1.md

În luna mai curent, primarul capitalei, Ion Ceban, s-a pronunțat public vizavi de interzicerea Marșului Pride 2025, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

„Asemenea evenimente trebuie interzise pe teritoriul municipiului Chișinău și orice propaganda LGBT în școlile din municipiul Chișinău trebuie să fie interzisă. Asta este părerea mea proprie, ca cetățean. Ca primar, vă spun în felul următor: am să rog colegii să pregătească un proiect de decizie pentru Consiliul Municipal Chișinău. Nu este de competența primarului să facă acest lucru. O să-l consultăm și o să-l înaintăm Consiliului Municipal Chișinău pentru a vedea care sunt în acest sens dispozițiile și finalitățile”, declara Ion Ceban pe 5 mai curent.

La scurt timp, consilierii municipali socialiști, comuniști și ai Mișcării Alternativa Națională au votat pentru interzicerea întrunirii, iar primarul Ceban le-a mulțumit public pentru decizie.

Ulterior, Cancelaria de Stat a solicitat anularea deciziei CMC care interzicea o manifestație publică.

La o distanță de trei luni, în contextul solicitării Poliției Naționale de a nu autoriza protestul anunțat pentru 16 august de Ilan Șor, Ceban susține deja că „Primăria și primarul general nu au treabă cu autorizarea evenimentelor politice”.

Primarul refuză să dea curs solicitării oamenilor legii, care au catalogat evenimentul ca fiind o amenințare la adresa securității naționale.

Ce spune legea și cum poate fi interzisă o întrunire

Potrivit Legii nr. 26/2008 privind întrunirile, persoana care intenționează să desfășoare o întrunire trebuie să notifice în scris administrația publică locală, printr-o declarație prealabilă, cu cel puțin 5 zile înainte de data desfășurării acesteia. Declarația trebuie să conțină datele organizatorului, scopul, locul, data, ora și durata întrunirii, numărul aproximativ de participanți și eventualele servicii solicitate de la autoritatea locală.

Autoritatea publică nu are dreptul să refuze sau să permită discreționar desfășurarea unei întruniri, ci doar poate interveni în condițiile strict prevăzute de lege.

Potrivit lui Andrei Lutenco, director de programe în domeniul drepturilor omului și director executiv al Centrului de Politici și Reforme, „administrația publică locală (APL) nu are atribuții să autorizeze sau să interzică” întrunirile publice. Totuși, APL poate cere interzicerea acestora.

„În atribuțiile APL intră să ceară interzicerea întrunirilor, dacă se îndeplinesc anumite condiții și dacă sunt probe, prin instanța de judecată”, a precizat el pentru Teleradio-Moldova.

Lutenco a adăugat că Legea nr. 26 prevede expres că doar administrația publică locală poate cere interzicerea unei întruniri, iar instanța decide dacă există motive precum îndemn la ură, discriminare, violență sau subminarea securității naționale.

Complicitate cu Șor?

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, candidat la alegerile parlamentare pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate, afirmă că primarul ar fi trebuit să înceapă procedurile pentru interzicerea protestului, având la bază solicitarea Poliției, iar „orice acceptare a acestui protest înseamnă complicitate directă la activitățile ilegale ale organizației criminale Șor”.

„Poliția a avertizat în legătură cu intenția grupării criminale Șor de a implica participanți în proteste plătite ilegal și cu intenția de a destabiliza ordinea publică și a incita la violențe.(...) Conform legii, în loc să pună umărul la circul care ne așteaptă în Piața Marii Adunări Naționale pe 16 august, având solicitarea expres a poliției – primarul ar fi trebuit să înceapă procedurile pentru interzicea întrunirii”, a scris Dan Perciun pe pagina sa de Facebook.

Acuzațiile sunt, însă, respinse de consiliera pe comunicare a primarului, Natalia Ixari.

„Se încearcă a lega primarul general și primăria de niște activități politice. (...) Ceea ce se încearcă acum este strict politic. Primăria are obiectivul de bază să construiască, să realizeze proiecte în teren, nu să se ocupe de tot felul de politici care sunt impuse de o instituție, de un partid sau de alții”, a declarat Natalia Ixari pentru Teleradio-Moldova.

Amintim că protestul de sâmbătă este înregistrat ca „pichetare” de către Mihail Vlah, considerat consilier al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată în primă instanță în dosarul finanțării fostului Partid Șor. Pe rețelele de socializare, Ilan Șor a promis sume de 3.000 de dolari lunar celor care vor protesta „nonstop” împotriva guvernării în Piața Marii Adunări Naționale.

Protestele anunțate de Șor, parte a strategiei Moscovei de a destabiliza R. Moldova

În ultimele luni, autoritățile Republicii Moldova au avertizat de mai multe ori că Federația Rusă pregătește o ingerință fără precedent în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, cu scopul de a deturna parcursul european al țării și de a instala o guvernare favorabilă Kremlinului. Potrivit președintei Maia Sandu, strategia Moscovei include finanțare ilegală estimată la circa 100 de milioane de euro doar din criptomonede, dezinformare masivă pe rețele sociale (în special Telegram), proteste plătite, atacuri cibernetice, implicarea crimei organizate și folosirea bisericii pentru radicalizarea populației.

În acest context, fugarul condamnat Ilan Șor – considerat unul dintre principalii vectori ai influenței ruse – ar fi implicat în scheme de corupere electorală, inclusiv prin aplicația „Taito” și prin plăți în numerar sau criptomonede.

În ultimii ani, Ilan Șor și gruparea sa au organizat proteste de lungă durată în centrul Chișinăului, despre care autoritățile au spus că au fost plătite pentru a crea presiune asupra instituțiilor statului. De asemenea, Șor a creat blocul politic „Pobeda” la Moscova, considerat de serviciul de inteligență moldovenesc și de Procuratura Generală o tentativă de consolidare a forțelor proruse și de subminare a alegerilor democratice din R. Moldova.

Ilan Șor a fost condamnat definitiv în Republica Moldova în dosarul fraudei bancare. Deși trebuie să ispășească o pedeapsă de 15 ani de închisoare, acesta se află în prezent în libertate, la Moscova.

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării