Cea mai fierbinte zi de mai în Republica Moldova: +37ºC

Totodată, potrivit Serviciului Hidrometeorologic de stat, cea mai joasă temperatură înregistrată în Moldova în luna mai a fost de -3 grade și s-a atestat în anul 1947, la Briceni.

Luna mai se caracterizeză prin începutul creşterii şi dezvoltării active a culturilor termofile.

În medie către 3 mai, în jumătatea de nord a țării, are loc răsărirea în masă a sfeclei de zahăr, către 18 mai se semnalează apariţia celei de-a treia frunze adevărate.

În luna mai are loc creşterea în continuare a temperaturii aerului, valorile ei medii constituie în teritoriu între +15ºC la nord şi +16ºC la sud. Cea mai rece pentru toată perioada de măsurători instrumentale în o mare parte a teritoriului republicii a fost luna mai din anul 1980, când temperatura medie lunară a aerului a constituit între +11,4ºC (Briceni) şi +13,4ºC (Bălţata). Cea mai caldă a fost luna mai din anul 2003, când temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritoriu între +19,8ºC, (Briceni) și +21,1ºC (Dubăsari).

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +15ºC, adică începutul verii meteorologice, se semnalează în medie pe teritoriul republicii în perioada 8-20 mai.

Valorile temperaturii medii zilnice ale aerului în teritoriu pe parcursul lunii au oscilat între +3..+5ºC (1965, 1995) şi +26..+28ºC (1996, 2007). Minima absolută a temperaturii aerului în luna mai pentru întreaga perioadă de observaţii constituie -3,8ºC (Briceni, 5 mai 1947), iar maxima absolută a atins +37,0ºC (Cahul, 17 mai 1969; Ştefan Vodă 20 mai 1996).

Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului ≥+25°C constituie în medie pe teritoriu 6-11 zile, iar cel mai mare – 26 de zile (Leova, 2003). Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului ≥+30°C constituie în medie 1 zi, iar cel mai mare – 16 de zile (Dubăsari, 2003). Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului ≥+35°C nu depăşeşte în medie pe teritoriu 1 zi, însă în unii ani se pot semnala 3 zile (Râbnița, Bălțata,  Dubăsari și Tiraspol, 2007).

Îngheţurile în aer sunt posibile pe teritoriul republicii în medie până la 5-21 aprilie, la suprafaţa solului până la 22-30 aprilie. Însă în unii ani ele se pot semnala şi în luna mai. Cea mai târzie data de dispariţie a îngheţurilor în aer pentru raioanele de nord şi centrale ale republicii este 24 mai (Rîbniţa, 1980 – -0,4ºC), ceea ce în decada a treia a lunii mai sunt posibile izolat în medie o dată în 30 ani. Cea mai târzie dată a îngheţurilor în aer pentru raioane de sud – 2 mai (Ceadîr-Lunga, 1988 – -2,1ºC). La înălţimea de 2 cm de la sol îngheţurile sunt posibile până la 27 mai ( Briceni, 1977 – -2ºC; a.1987 – -1ºC; a.2001 – -1ºC ), la suprafaţa solului – până la 1 iunie ( Briceni, 1955 – -0,4ºC).

Cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor în luna mai pe teritoriul republicii constituie 44-70 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii este de 8-12. Potrivit datelor observaţiilor multianuale cea mai mare cantitate lunară de precipitaţii a atins valoarea de 231 mm (Leova, 1991), iar cea mai mare cantitate zilnică – 103 mm (Soroca, 1933).

Zăpada, ca fenomen atmosferic, poate fi semnalată în teritoriul republicii până la 20 mai (Briceni, 1952), dar aceasta se semnalează foarte rar (nu mai des de o dată în 65 ani).

În luna mai e posibilă ceața (în medie 1-2 zile), descărcări electrice (4-7 zile) şi grindină (1-5 zile).

Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna mai îl prezintă îngheţurile. În această lună creşte probabilitatea averselor puternice de ploaie şi grindinei măşcate– în medie o dată în 2 ani. Ploile puternice sunt posibile în medie o dată în 3 ani, iar ploile puternice de lungă durată – în medie o dată în 50 ani. Intensificarea vitezei vântului de peste 25 m/s poate fi semnalată în medie o dată în 5 ani. Este posibilă formarea vârtejurilor. Astfel, la 25 mai 1984 în s. Mîndra, r-nul Călăraşi s-a înregistrat un vârtej cu o putere devastatoare.

Cel mai mare pericol pentru culturile agricole în luna mai îl prezintă îngheţurile intensive. Îngheţurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a florilor şi rodului la cais în luna mai constituie în medie 15-40%, la celelalte culturi pomicole - până la 15%.

De asemenea, îngheţurile tardive de primăvară în luna mai sunt deosebit de periculoase pentru culturile iubitoare de căldură şi legumicole în fazele timpurii de dezvoltare a lor. Culturile tehnice şi legumicole - tutunul, cartoful, roșiile, ardeiul, vinetele şi altele sunt cele mai pretenţioase faţă de căldură. Îngheţurile cu intensitatea până la -1ºС provoacă pieirea lor.

Din factorii climatici nefavorabili pentru culturile agricole în luna mai fac parte secetele şi suhoveiurile. În luna mai suhoveiurile cu diferită intensitate se semnalează în medie în decursul a 3-7 zile. Seceta de primăvară se observă în aprilie - mai. Frecvenţa ei este mică - în medie o dată în 7 ani.