Ce sunt resursele administrative și cum sunt folosite în alegeri

În cadrul unui articol, jurnaliștii de la Europalibera.org au explicat că Codul electoral definește resurse administrativele ca „resurse umane, financiare și materiale de care dispun în egală măsură persoanele cu funcții de demnitate publică, persoanele cu funcții de răspundere și funcționarii publici”, transmite Știri.md.

„Cu alte cuvinte, sunt personalul, banii și bunurile aflate la dispoziția angajaților la stat sau din serviciul public, care, fiind candidați sau membri de partid, le-ar putea folosi pentru a strânge voturi pentru ei sau pentru partidele din care fac parte”, explică analista Promo-LEX, Mariana Focșa.

Cum sunt utilizate acestea?

Spre exemplu, vorbim de utilizarea resurselor administrative atunci când candidații au întâlniri cu bugetarii în timpul programului instituțiilor publice sau atunci când funcționarii ies în teren, tot în timpul orelor de muncă, pentru a împărți ziare sau pliante electorale.

Alte cazuri se referă la utilizarea mașinii de serviciu în interes electoral sau la prezența unui demnitar la inaugurarea unui proiect de infrastructură făcut din bani publici, dar prezentat ca o realizare a unei promisiuni din campanie.

Potrivit asociației Promo-LEX, în campania electorală pentru prezidențialele și referendumul din 20 octombrie, au fost înregistrate deja peste 30 de cazuri de utilizare a resurselor administrative. Marea majoritate au vizat întrunirile sau prezența unor funcționari publici la evenimentele electorale în timpul orelor lor de muncă.

Ce pedepse sunt prevăzute?

Utilizarea ilicită a resurselor administrative sau consimțirea la acest fapt se pedepsește contravențional și penal. Astfel, Codul Contravențional prevede sancțiuni cu amenzi de la 4.500 la 15.000 de lei, la pachet cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe un termen de la trei luni la un an.

Cazurile mai grave, când sunt cauzate daune în proporții mari, cad sub incidența Codului Penal și sunt sancționate cu amenzi de la 300.000 la 400.000 de lei sau cu până la cinci ani de închisoare. La pedeapsă se adaugă interdicția de a ocupa anumite funcții sau de a avea anumite activități.

Dacă a fost implicată o persoană juridică, atunci amenda crește la 650.000-750.000 de lei, la fel cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau chiar lichidarea acesteia.

„Până în prezent, nu a existat niciun caz în care aceste sancțiuni să fie aplicate”, spune analista Mariana Focșa de la Promo-LEX.

Când e legal să fie folosite?

Codul electoral prevede excepții de la aceste reguli și anume: autoritățile publice pot oferi concurenților electorali anumite bunuri publice sau favoruri pe bază de contract și în condiții de egalitate.

De cele mai multe ori, este vorba de spații care sunt oferite candidaților pentru desfășurarea întrunirilor electorale sau de întrevederi ale acestora cu personalul unor instituții publice.

„Aceste servicii trebuie oferite în condiții egale pentru toți concurenții. Nu se poate face pentru unul gratis și pentru altul – contra plată sau pentru unul în ore mai convenabile decât pentru ceilalți”, explică Focșa.

Se pot implica funcționarii în campanie?

Da, dar cu o condiție. Legislația electorală spune clar că funcționarii publici, ca membrii Guvernului, conducătorii și adjuncții autorităților publice, președinții și vicepreședinții raioanelor, primarii și viceprimarii, pretorii și vicepretorii, secretarii consiliilor locale și ai preturilor și alți funcționari trebuie să își suspende activitatea dacă sunt implicați în campania electorale.

Dacă rămân în posturi, aceștia pot face agitație electorală doar în afara orelor de muncă, în weekend sau în concediul pe cont propriu, adică neplătit.

Chiar dacă nu au obligația de a-și suspenda activitatea pe durata campaniei, premierul și președintele R. Moldova trebuie, de asemenea, să respecte aceste reguli.

În campania pentru prezidențialele din 2020, președintele de atunci, socialistul Igor Dodon, a anunțat că și-a luat concediu pe cont propriu, cu mențiunea că va reveni la birou doar pentru îndatoririle oficiale.

În actuala campanie, șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că va proceda în mod similar: își va desfășura activitățile de campanie în zile de concediu pe cont propriu sau în afara programului de muncă.

Alegerile prezidențiale, dar și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană vor avea loc la 20 octombrie 2024.

Pe data de 20 septembrie a început campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie. Cei patru candidați înregistrați până acum în cursa prezidențială, dar și cei 10 participanți la referendum pot desfășura din această zi acțiuni de agitație electorală. Candidații ale căror dosare se află în proces de examinare își vor începe campania electorală pe data la care vor fi înregistrați de către Comisia Electorală Centrală.

Așa va arăta buletinul de vot la alegeri:

1. Alexandr Stoianoglo, desemnat de Partidul Socialiștilor;
2. Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune Solidaritate;
3. Renato Usatîi, desemnat de Partidul Nostru;
4. Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei;
5. Irina Vlah, desemnată de un grup de cetățeni;
6. Ion Chicu, desemnat de Partidul Consolidării și Dezvoltării;
7. Andrei Năstase, desemnat de un grup de cetățeni;
8. Victoria Furtună, desemnată de un grup de cetățeni;
9. Octavian Țîcu, desemnat de Blocul electoral „Împreună”;
10. Tudor Ulianovschi, desemnat de un grup de cetățeni;
11. Natalia Morari, desemnată de un grup de cetățeni.