14 ianuarie, 09:24
4
968

Ce se va întâmpla dacă CEDO ia o decizie favorabilă pentru Stoianoglo

14 ianuarie, 09:24
4
968

La ședința de joi, 13 ianuarie curent, de la Curtea de Apel Chișinău în care s-a decis respingerea demersurilor procurorilor împotriva încheierii primei instanțe de eliberare sub control judiciar al procurorului general suspendat, s-a aflat că Alexandr Stoianoglo s-a adresat la CEDO.

Ce se va întâmpla dacă CEDO ia o decizie favorabilă pentru StoianogloFoto: zdg.md

Acesta s-a plâns că i-au fost încălcate drepturile, atunci când a fost reținut, după care arestat, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Plângerea a fost depusă la Curtea Europeană prin intermediul avocaților săi. Potrivit acestora, pe lângă argumentul că aplicarea unei măsuri preventive de arest trebuie să aibă „o bănuială rezonabilă”, s-a cerut examinarea intentării dosarului penal, în contextul în care clientul lor îl consideră unul „politic”.

Astfel, dacă CEDO va lua o decizie favorabilă pentru procurorul general suspendat și autoritățile Republicii Moldova o vor respecta, atunci urmărirea penală pe numele acestuia va fi stopată.

Între timp, Alexandr Stoianoglo rămâne sub control judiciar. El a fost reținut în luna octombrie 2021, fiind învinuit inițial de cel puțin patru capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor, corupere pasivă și darea de informații mincinoase, mai târziu și de favorizarea unui grup criminal organizat.

Anterior, procurorii au anunțat că urmărirea penală pe un capăt de acuzare – depășire a atribuțiilor de serviciu – a fost finalizată, cu transmiterea dosarului pe masa judecătorilor Judecătoriei Chișinău. Alexandr Stoianoglo pledează nevinovat.

Acesta s-a plâns că i-au fost încălcate drepturile, atunci când a fost reținut, după care arestat, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Plângerea a fost depusă la Curtea Europeană prin intermediul avocaților săi. Potrivit acestora, pe lângă argumentul că aplicarea unei măsuri preventive de arest trebuie să aibă „o bănuială rezonabilă”, s-a cerut examinarea intentării dosarului penal, în contextul în care clientul lor îl consideră unul „politic”.

Astfel, dacă CEDO va lua o decizie favorabilă pentru procurorul general suspendat și autoritățile Republicii Moldova o vor respecta, atunci urmărirea penală pe numele acestuia va fi stopată.

Între timp, Alexandr Stoianoglo rămâne sub control judiciar. El a fost reținut în luna octombrie 2021, fiind învinuit inițial de cel puțin patru capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor, corupere pasivă și darea de informații mincinoase, mai târziu și de favorizarea unui grup criminal organizat.

Anterior, procurorii au anunțat că urmărirea penală pe un capăt de acuzare – depășire a atribuțiilor de serviciu – a fost finalizată, cu transmiterea dosarului pe masa judecătorilor Judecătoriei Chișinău. Alexandr Stoianoglo pledează nevinovat.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

24 ianuarie, 22:41
0
449

Cazul Stoianoglo. Litvinenco: CSP se va întruni pentru a lua niște decizii

24 ianuarie, 22:41
0
449

Consiliul Superior al Procurorilor se va întruni în ședința în această săptămâna pentru a lua niște decizii, urmare a retragerii președintei Comisiei de Evaluare a Procurorului General, Alexandr Stoianoglo.

Cazul Stoianoglo. Litvinenco: CSP se va întruni pentru a lua niște deciziiColaj: știri.md

„Cred că această comisie trebuie să își continue activitatea și să se finalizeze activitatea cu un raport, deja care va fi valoarea raportului va decide CSP”, a spus ministrul, la „Cutia Neagră” de la TV8, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.

„Săptămâna aceasta CSP trebuia să discute situația respectivă și să ia anumite decizii. În primul rând să clarifice prevederile regulamentului de evaluare având în vedere că a existat o demisie și regulamentul nu a prevăzut care este calea de urmat în cazul CSP. Cred că această comisie trebuie să își continue activitatea și să se finalizeze cu un raport, care va fi valoarea lui va decide CSP. Cred că o finalitate pentru această comisie trebuie să existe”, a spus ministrul.

„Va trebui să avem dezbateri la acest subiect. Noi am spus că avizele Comisiei de la Veneția le luăm ca atare și vom implementa toate recomandările și observațiile”, a adăugat acesta.

Președinta Comisiei de Evaluare a Procurorului General suspendat, Alexandr Stoianoglo, s-a retras. O cerere în acest sens a fost depusă la CSP la sfârșitul anului trecut, invocând „motive familiale”. 

La 11 noiembrie, CSP a dat undă verde cererii de evaluare a lui Stoianoglo, înaintată de Maia Sandu. Inga Furtună și Eduard Varzar au fost desemnați ca membri din partea CSP pentru Comisia de evaluare, pentru a participa la elaborarea conceputului.

Președinta Maia Sandu a depus la Consiliul Superior al Procurorilor o sesizare prin care a cerut evaluarea activității Procurorului General suspendat, Alexandr Stoianoglo, după ce a văzut că cei de la Consiliu nu au făcut acest pas.

Întrebată de ce a venit atât de târziu această sesizare, Sandu a menționat că în luna octombrie „criza gazelor i-a ținut ocupați pe toți”.

„Instituțiile statului implicate în lupta anticorupție trebuie să acționeze ferm, după lege, și să țină cont de așteptările societății”, a menționat șefa statului.

Alexandr Stoianoglo se află în prezent în arest la domiciliu. 

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut de ofițeri SIS, pe 5 octombrie 2021, cu doar câteva minute înainte de un briefing anunțat de către acesta pentru ora 18:00.

Asta ca urmare a unei sesizări depuse la CSP de un deputat PAS, distribuită spre examinare procurorului Victor Furtună, cel care l-a anchetat anterior și pe Nicolae Chitoroagă.

Procurorul General a spus că acțiunile sunt o răzbunare din partea Maiei Sandu și că „revenim la stat capturat”.

Cu o zi înainte de reținere, Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a făcut publice secvențe din corespondența fostului șef al procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, și înalți funcționari, printre care și consilierul Maiei Sandu, precum și cu reprezentanți ai societății civile.

Potrivit acestora, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a consultat guvernarea PAS din 2019.

Mai mult, Stoianoglo spune că a fost presat să abandoneze un episod important din „furtul miliardului”, fiind vorba despre tranzacțiile ce vizează Victoriabank.

Războiul dintre Stoianoglo și noua guvernare a luat amploare imediat după alegerile parlamentare. Noul ministru al Justiției a elaborat și prezentat un proiect de lege, după mai multe solicitări către Procurorul General de a-și da demisia din funcție, lucru care nu s-a întâmplat.

Modificările au stabilit mai mulți pași, printre care evaluarea și demiterea acestuia, dar și suspendarea din funcție, dacă este urmărit penal.

Comisia de la Veneția a criticat mai multe puncte ale modificărilor operate de PAS, întrebând, inclusiv, care e diferența între evaluarea propusă, în lipsa unui mecanism clar, și pedeapsa disciplinară, deja prevăzută de lege.

Totodată, Stoianoglo a declarat că e gata de evaluare și nu are motive să demisioneze, doar dacă solicitările „nu ar veni pentru faptul că este găgăuz”.

Alexandr Stoianoglo a fost desemnat Procuror General ca urmare al unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.

„Cred că această comisie trebuie să își continue activitatea și să se finalizeze activitatea cu un raport, deja care va fi valoarea raportului va decide CSP”, a spus ministrul, la „Cutia Neagră” de la TV8, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.

„Săptămâna aceasta CSP trebuia să discute situația respectivă și să ia anumite decizii. În primul rând să clarifice prevederile regulamentului de evaluare având în vedere că a existat o demisie și regulamentul nu a prevăzut care este calea de urmat în cazul CSP. Cred că această comisie trebuie să își continue activitatea și să se finalizeze cu un raport, care va fi valoarea lui va decide CSP. Cred că o finalitate pentru această comisie trebuie să existe”, a spus ministrul.

„Va trebui să avem dezbateri la acest subiect. Noi am spus că avizele Comisiei de la Veneția le luăm ca atare și vom implementa toate recomandările și observațiile”, a adăugat acesta.

Președinta Comisiei de Evaluare a Procurorului General suspendat, Alexandr Stoianoglo, s-a retras. O cerere în acest sens a fost depusă la CSP la sfârșitul anului trecut, invocând „motive familiale”. 

La 11 noiembrie, CSP a dat undă verde cererii de evaluare a lui Stoianoglo, înaintată de Maia Sandu. Inga Furtună și Eduard Varzar au fost desemnați ca membri din partea CSP pentru Comisia de evaluare, pentru a participa la elaborarea conceputului.

Președinta Maia Sandu a depus la Consiliul Superior al Procurorilor o sesizare prin care a cerut evaluarea activității Procurorului General suspendat, Alexandr Stoianoglo, după ce a văzut că cei de la Consiliu nu au făcut acest pas.

Întrebată de ce a venit atât de târziu această sesizare, Sandu a menționat că în luna octombrie „criza gazelor i-a ținut ocupați pe toți”.

„Instituțiile statului implicate în lupta anticorupție trebuie să acționeze ferm, după lege, și să țină cont de așteptările societății”, a menționat șefa statului.

Alexandr Stoianoglo se află în prezent în arest la domiciliu. 

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut de ofițeri SIS, pe 5 octombrie 2021, cu doar câteva minute înainte de un briefing anunțat de către acesta pentru ora 18:00.

Asta ca urmare a unei sesizări depuse la CSP de un deputat PAS, distribuită spre examinare procurorului Victor Furtună, cel care l-a anchetat anterior și pe Nicolae Chitoroagă.

Procurorul General a spus că acțiunile sunt o răzbunare din partea Maiei Sandu și că „revenim la stat capturat”.

Cu o zi înainte de reținere, Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a făcut publice secvențe din corespondența fostului șef al procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, și înalți funcționari, printre care și consilierul Maiei Sandu, precum și cu reprezentanți ai societății civile.

Potrivit acestora, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a consultat guvernarea PAS din 2019.

Mai mult, Stoianoglo spune că a fost presat să abandoneze un episod important din „furtul miliardului”, fiind vorba despre tranzacțiile ce vizează Victoriabank.

Războiul dintre Stoianoglo și noua guvernare a luat amploare imediat după alegerile parlamentare. Noul ministru al Justiției a elaborat și prezentat un proiect de lege, după mai multe solicitări către Procurorul General de a-și da demisia din funcție, lucru care nu s-a întâmplat.

Modificările au stabilit mai mulți pași, printre care evaluarea și demiterea acestuia, dar și suspendarea din funcție, dacă este urmărit penal.

Comisia de la Veneția a criticat mai multe puncte ale modificărilor operate de PAS, întrebând, inclusiv, care e diferența între evaluarea propusă, în lipsa unui mecanism clar, și pedeapsa disciplinară, deja prevăzută de lege.

Totodată, Stoianoglo a declarat că e gata de evaluare și nu are motive să demisioneze, doar dacă solicitările „nu ar veni pentru faptul că este găgăuz”.

Alexandr Stoianoglo a fost desemnat Procuror General ca urmare al unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 ianuarie, 10:10
0
664

Un moldovean s-a plâns la CEDO că i se refuză eliberarea unui paşaport

24 ianuarie, 10:10
0
664

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat decizia în cauza Clipa v. Republica Moldova. Cauza se referă la refuzul autorităților naționale de a elibera reclamantului un pașaport nou.

Un moldovean s-a plâns la CEDO că i se refuză eliberarea unui paşaport

Potrivit circumstanțelor cauzei, în 2009 reclamantul a fost acuzat de săvârșirea infracțiunii de contrabandă. Cu toate că măsurile preventive care restricționau libertatea de circulație a reclamantului fuseseră revocate în 2010, în 2011 cererea sa cu privire la eliberarea unui pașaport a fost respinsă, deoarece cauza penală intentată pe numele său era în continuare pendinte. În aprilie 2013 Curtea Supremă de Justiție a respins definitiv cererea reclamantului ca fiind nefondată, din motiv că legislația în vigoare la acel moment interzicea în mod explicit eliberarea unui pașaport persoanelor pe numele cărora fusese inițiată o urmărire penală, transmite Știri.md cu referire la Bizlaw.md.

Reclamantul s-a plâns în fața Curții, în baza Articolului 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, de încălcarea dreptului său la libertatea de circulație.

În observațiile sale, Guvernul a susținut, printre altele, că reclamantul eșuase să informeze Curtea despre faptul că el deținea un alt pașaport, eliberat în 2008 și valabil până în 2018, pe care l-ar fi putut folosi nestingherit pentru a călători în perioada 2010-2013. Astfel, Guvernul a considerat că un astfel de comportament din partea reclamantului constituia un abuz al dreptului său la o cerere individuală.

Ținând cont de elementele-cheie menționate de către Guvern în observațiile sale și de eșecul reclamantului de a oferi explicații plauzibile în acest sens, Curtea a reiterat faptul că o cerere poate fi respinsă ca fiind abuzivă și dacă a fost bazată pe informații specioase. Informațiile incomplete și, prin urmare, înșelătoare constituie un abuz al dreptului la o cerere individuală, în special în cazul în care informațiile se referă la esența cauzei și nu este oferită o explicație suficientă pentru un asemenea eșec.

În circumstanțele prezentei cauze, atunci când a depus cererea sa în fața Curții, reclamantul a omis să menționeze că deținea un al doilea pașaport, care era valabil și pe care l-ar fi putut folosi pentru a călători. În urma dezvăluirii informației respective de către Guvern, reclamantul nu a contestat-o și nu a oferit vreo explicație argumentată pentru omisiunea sa. În acest context, Curtea a considerat că informațiile referitoare la deținerea altui document de călătorie, valabil până în 2018, erau esențiale pentru examinarea prezentei cauze. Astfel, ținând cont de importanța informațiilor respective pentru soluționarea corectă a prezentei cauze, Curtea a constatat că, de fapt, comportamentul reclamantului nu constituise decât un abuz al dreptului său la o cerere individuală prevăzut de Articolul 34 din Convenție, și a declarat cererea reclamantului inadmisibilă.

Rezumatul deciziei a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

Potrivit circumstanțelor cauzei, în 2009 reclamantul a fost acuzat de săvârșirea infracțiunii de contrabandă. Cu toate că măsurile preventive care restricționau libertatea de circulație a reclamantului fuseseră revocate în 2010, în 2011 cererea sa cu privire la eliberarea unui pașaport a fost respinsă, deoarece cauza penală intentată pe numele său era în continuare pendinte. În aprilie 2013 Curtea Supremă de Justiție a respins definitiv cererea reclamantului ca fiind nefondată, din motiv că legislația în vigoare la acel moment interzicea în mod explicit eliberarea unui pașaport persoanelor pe numele cărora fusese inițiată o urmărire penală, transmite Știri.md cu referire la Bizlaw.md.

Reclamantul s-a plâns în fața Curții, în baza Articolului 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, de încălcarea dreptului său la libertatea de circulație.

În observațiile sale, Guvernul a susținut, printre altele, că reclamantul eșuase să informeze Curtea despre faptul că el deținea un alt pașaport, eliberat în 2008 și valabil până în 2018, pe care l-ar fi putut folosi nestingherit pentru a călători în perioada 2010-2013. Astfel, Guvernul a considerat că un astfel de comportament din partea reclamantului constituia un abuz al dreptului său la o cerere individuală.

Ținând cont de elementele-cheie menționate de către Guvern în observațiile sale și de eșecul reclamantului de a oferi explicații plauzibile în acest sens, Curtea a reiterat faptul că o cerere poate fi respinsă ca fiind abuzivă și dacă a fost bazată pe informații specioase. Informațiile incomplete și, prin urmare, înșelătoare constituie un abuz al dreptului la o cerere individuală, în special în cazul în care informațiile se referă la esența cauzei și nu este oferită o explicație suficientă pentru un asemenea eșec.

În circumstanțele prezentei cauze, atunci când a depus cererea sa în fața Curții, reclamantul a omis să menționeze că deținea un al doilea pașaport, care era valabil și pe care l-ar fi putut folosi pentru a călători. În urma dezvăluirii informației respective de către Guvern, reclamantul nu a contestat-o și nu a oferit vreo explicație argumentată pentru omisiunea sa. În acest context, Curtea a considerat că informațiile referitoare la deținerea altui document de călătorie, valabil până în 2018, erau esențiale pentru examinarea prezentei cauze. Astfel, ținând cont de importanța informațiilor respective pentru soluționarea corectă a prezentei cauze, Curtea a constatat că, de fapt, comportamentul reclamantului nu constituise decât un abuz al dreptului său la o cerere individuală prevăzut de Articolul 34 din Convenție, și a declarat cererea reclamantului inadmisibilă.

Rezumatul deciziei a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
23 ianuarie, 13:09
8
2 310

Evaluarea performanțelor lui Stoianoglo: De ce procedura a fost blocată

23 ianuarie, 13:09
8
2 310

Evaluarea performanțelor procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo s-a împotmolit înainte de a începe.

Evaluarea performanțelor lui Stoianoglo: De ce procedura a fost blocatăFoto: știri.md

La sfârșitul lunii decembrie anul trecut, comisia instituită de CSP a rămas fără președinte, după ce Lilia Bulgac s-a retras din motive personale, transmite Știri.md cu referire la tv8.md.

Iar de atunci situația a rămas incertă. Contactată telefonic, șefa Consiliului Superior al Procurorilor ne-a spus că nu ne poate oferi nicio informație pentru că este bolnavă, precizând doar că săptămâna viitoare Consiliul se va întruni în ședință pentru a decide pașii următori.  

Pe de altă parte, președinta Comisiei Juridice din Parlament, Olesea Stamate, a declarat, în cadrul emisiunii Cutia Neagra de la Tv8, că procesul s-a blocat pentru că Stoianoglo a contestat decizia de constituire a comisiei în judecată.

La sfârșitul lunii decembrie anul trecut, comisia instituită de CSP a rămas fără președinte, după ce Lilia Bulgac s-a retras din motive personale, transmite Știri.md cu referire la tv8.md.

Iar de atunci situația a rămas incertă. Contactată telefonic, șefa Consiliului Superior al Procurorilor ne-a spus că nu ne poate oferi nicio informație pentru că este bolnavă, precizând doar că săptămâna viitoare Consiliul se va întruni în ședință pentru a decide pașii următori.  

Pe de altă parte, președinta Comisiei Juridice din Parlament, Olesea Stamate, a declarat, în cadrul emisiunii Cutia Neagra de la Tv8, că procesul s-a blocat pentru că Stoianoglo a contestat decizia de constituire a comisiei în judecată.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
20 ianuarie, 16:32
14
775

Avocați: Cauzele penale pornite împotriva lui Stoianoglo sunt abuzive

20 ianuarie, 16:32
14
775

Cauzele penale pornite împotriva lui Alexandr Stoianoglo pe 5 octombrie 2021 sunt abuzive și absolut ilegale. O spun avocații procurorului suspendat din funcție.

Avocați: Cauzele penale pornite împotriva lui Stoianoglo sunt abuziveFoto: IPN

Într-o conferință de presă la IPN, avocatul Vasile Gafton a menționat că, într-un termen record, de două ore, a fost pornită urmărirea penală pe cinci capete de acuzare. Pe lângă aceasta, au fost depuse și plângeri, transmite Știri.md.

La 15 octombrie, ex-procurorul Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a depus o plângere, care a fost analizată de CSP și a fost desemnat un procuror care să o examineze. 

Din presă s-a aflat că ar fi fost pornită o cauză penală, dar până astăzi lui Alexandr Stoianoglo nu i s-a adus la cunoștință vreo ordonanță în acest sens. Ieri, însă, a primit o citație la procuror pentru 25 ianuarie, ora 10:00, a comunicat Vasile Gafton.

Un alt avocat, Iurie Mărgineanu, s-a referit la cele două hotărâri ale Consiliului Superior al Procurorilor pe care avocații le-au contestat. 

Prima este decizia prin care a fost desemnat un procuror pentru examinarea petiției depuse de deputatul Lilian Carp. Iar a doua vizează procedura de evaluare a procurorului general. În hotărârile emise, CSP menționează că respectivele pot fi atacate conform termenului stabilit de Codul administrativ în instanța de conștiincios administrativ.

Legat de prima hotărâre, Curtea de Apel a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată, considerând că lui Alexandr Stoianoglo nu i s-a încălcat niciun drept. 

Fiind contestată cu recurs, în timp ce încheierea era în examinare la CSJ, a venit și avizul Comisie de la Veneția. În opinia avocatului, acest aviz a fost negativ practic pe toate capetele de consultare. Până la final, după un răgaz, CSJ a respins cererea avocaților. 

În al doilea caz, acum a fost depus un recurs la CSJ. Se invocă faptul că Alexandr Stoianoglo nu are dreptul la un tribunal, fapt garantat de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, Constituție și articole din Codul administrativ. „Stoianoglo nu are dreptul de a depune cereri pentru protejarea drepturilor sale în instanță”, a menționat avocatul.

Cel de-al treilea avocat, Victor Munteanu, a adăugat că modificările la Legea cu privire la Procuratură au fost operate foarte rapid, anume pentru a-l suspenda din funcție pe Alexandr Stoianoglo. Inițiativa a venit în perioada de vacanță și are o vădită tentă politică. 

Comisia de la Veneția a criticat graba cu care s-au promovat aceste modificări și a pus la îndoială necesitatea suspendării din funcție a procurorului general.

Într-o conferință de presă la IPN, avocatul Vasile Gafton a menționat că, într-un termen record, de două ore, a fost pornită urmărirea penală pe cinci capete de acuzare. Pe lângă aceasta, au fost depuse și plângeri, transmite Știri.md.

La 15 octombrie, ex-procurorul Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a depus o plângere, care a fost analizată de CSP și a fost desemnat un procuror care să o examineze. 

Din presă s-a aflat că ar fi fost pornită o cauză penală, dar până astăzi lui Alexandr Stoianoglo nu i s-a adus la cunoștință vreo ordonanță în acest sens. Ieri, însă, a primit o citație la procuror pentru 25 ianuarie, ora 10:00, a comunicat Vasile Gafton.

Un alt avocat, Iurie Mărgineanu, s-a referit la cele două hotărâri ale Consiliului Superior al Procurorilor pe care avocații le-au contestat. 

Prima este decizia prin care a fost desemnat un procuror pentru examinarea petiției depuse de deputatul Lilian Carp. Iar a doua vizează procedura de evaluare a procurorului general. În hotărârile emise, CSP menționează că respectivele pot fi atacate conform termenului stabilit de Codul administrativ în instanța de conștiincios administrativ.

Legat de prima hotărâre, Curtea de Apel a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată, considerând că lui Alexandr Stoianoglo nu i s-a încălcat niciun drept. 

Fiind contestată cu recurs, în timp ce încheierea era în examinare la CSJ, a venit și avizul Comisie de la Veneția. În opinia avocatului, acest aviz a fost negativ practic pe toate capetele de consultare. Până la final, după un răgaz, CSJ a respins cererea avocaților. 

În al doilea caz, acum a fost depus un recurs la CSJ. Se invocă faptul că Alexandr Stoianoglo nu are dreptul la un tribunal, fapt garantat de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, Constituție și articole din Codul administrativ. „Stoianoglo nu are dreptul de a depune cereri pentru protejarea drepturilor sale în instanță”, a menționat avocatul.

Cel de-al treilea avocat, Victor Munteanu, a adăugat că modificările la Legea cu privire la Procuratură au fost operate foarte rapid, anume pentru a-l suspenda din funcție pe Alexandr Stoianoglo. Inițiativa a venit în perioada de vacanță și are o vădită tentă politică. 

Comisia de la Veneția a criticat graba cu care s-au promovat aceste modificări și a pus la îndoială necesitatea suspendării din funcție a procurorului general.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
20 ianuarie, 14:39
7
1 132

Noi detalii în cazul lui Stoianoglo: Au fost depuse două plângeri la CEDO

20 ianuarie, 14:39
7
1 132

Avocații procurorului general suspendat din funcție, Alexandr Stoianoglo, au susținut astăzi, 20 ianuarie, o conferință de presă.

Noi detalii în cazul lui Stoianoglo: Au fost depuse două plângeri la CEDOFoto: jurnal.md

Juriștii au adus noi detalii în cazul procurorului general suspendat din funcție, menționând că Stoianoglo a depus două plângeri la CEDO, transmite Știri.md cu referire la Jurnal.md.

„Această îngrădire a drepturilor nu este justificată. Vreau să confirm că domnul Stoianoglo, pentru faptul că instanțele naționale i-au îngrădit anumite drepturi, a depus o plângere, de fapt, două plângeri la CEDO. 

Prima pe faptul că i s-a îngrădit dreptul la circulație, acele două-trei mandate de arest la domiciliu, care, conform CEDO, echivalează cu arestul, privarea de libertate, ne-am plâns pe acest capăt. 

Ne-am plâns, de asemenea, în prima cerere, că procedurile de pornire a urmăririi penale în privința lui sunt complet arbitrare. (...) A doua cerere se referă la faptul că domnul Stoianoglo, prin decizia CSP, la data de 5 octombrie, a fost suspendat din funcția de procuror general”, a menționat avocatul Victor Munteanu.

Amintim că șeful suspendat din funcție al Procuraturii Generale a fost reținut pe data de 5 octombrie. Procurorul general a fost escortat de mascații SIS din clădirea Procuraturii Generale.

Pe 9 decembrie, șeful suspendat din funcție al PG, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar, iar măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control judiciar aplicată în privinţa procurorului general suspendat din funcție a fost prelungită cu 30 de zile.

Juriștii au adus noi detalii în cazul procurorului general suspendat din funcție, menționând că Stoianoglo a depus două plângeri la CEDO, transmite Știri.md cu referire la Jurnal.md.

„Această îngrădire a drepturilor nu este justificată. Vreau să confirm că domnul Stoianoglo, pentru faptul că instanțele naționale i-au îngrădit anumite drepturi, a depus o plângere, de fapt, două plângeri la CEDO. 

Prima pe faptul că i s-a îngrădit dreptul la circulație, acele două-trei mandate de arest la domiciliu, care, conform CEDO, echivalează cu arestul, privarea de libertate, ne-am plâns pe acest capăt. 

Ne-am plâns, de asemenea, în prima cerere, că procedurile de pornire a urmăririi penale în privința lui sunt complet arbitrare. (...) A doua cerere se referă la faptul că domnul Stoianoglo, prin decizia CSP, la data de 5 octombrie, a fost suspendat din funcția de procuror general”, a menționat avocatul Victor Munteanu.

Amintim că șeful suspendat din funcție al Procuraturii Generale a fost reținut pe data de 5 octombrie. Procurorul general a fost escortat de mascații SIS din clădirea Procuraturii Generale.

Pe 9 decembrie, șeful suspendat din funcție al PG, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar, iar măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control judiciar aplicată în privinţa procurorului general suspendat din funcție a fost prelungită cu 30 de zile.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 14:57
3
213

CEDO: Rusia a încălcat libertatea de exprimare a unui tânăr condamnat

18 ianuarie, 14:57
3
213

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că Rusia se face vinovată de încălcarea libertății de exprimare în cazul unui tânăr condamnat la 15 zile de închisoare pentru că a scuipat pe un portret al președintelui Vladimir Putin, relatează AFP.

CEDO: Rusia a încălcat libertatea de exprimare a unui tânăr condamnatFoto: CRJM

Potrivit unui comunicat al CEDO difuzat marți, a fost vorba de exprimarea unei "opinii politice", transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

"Actul de a scuipa pe portretul unui reprezentant politic în urma realegerii acestuia este o exprimare a unei opinii politice", a scris Curtea. 

"În acest context, condamnarea reclamantului la o pedeapsă de 15 zile de închisoare se încadrează într-o atingere adusă libertății sale de exprimare".

Pe 6 mai 2012, Dmitri Karuev, care avea atunci 20 de ani, a luat parte împreună cu alte persoane la o demonstrație la Ceboksarî ce urmărea să "exprime speranța ca administrația Putin să ia sfârșit". 

"Inspirându-se din tradiția rusă de a depune flori pe mormânt, alături de imaginea defunctului", participanții la demonstrație au depus garoafe în fața unui portret al președintelui Putin "pentru a simboliza anii la putere" ai acestuia, a amintit CEDO.

Karuev a scuipat pe portret la circa o jumătate de oră de la începutul demonstrației și a fost arestat câteva ore mai târziu, apoi condamnat la 15 zile după gratii pentru "tulburarea minoră a ordinii publice".

Autoritățile ruse nu au furnizat "nicio dovadă a tulburării ordinii publice sau insultării trecătorilor pe care ar fi putut să le determine demonstrația", care a fost "esențialmente pașnică", au subliniat judecătorii CEDO.

CEDO a decis că în acest caz a fost încălcat articolul 10, privind libertatea de exprimare, al Convenției Europene a Drepturilor Omului și a stabilit că reclamantul are dreptul la 12.400 de euro daune morale și cheltuieli de judecată.

Potrivit unui comunicat al CEDO difuzat marți, a fost vorba de exprimarea unei "opinii politice", transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

"Actul de a scuipa pe portretul unui reprezentant politic în urma realegerii acestuia este o exprimare a unei opinii politice", a scris Curtea. 

"În acest context, condamnarea reclamantului la o pedeapsă de 15 zile de închisoare se încadrează într-o atingere adusă libertății sale de exprimare".

Pe 6 mai 2012, Dmitri Karuev, care avea atunci 20 de ani, a luat parte împreună cu alte persoane la o demonstrație la Ceboksarî ce urmărea să "exprime speranța ca administrația Putin să ia sfârșit". 

"Inspirându-se din tradiția rusă de a depune flori pe mormânt, alături de imaginea defunctului", participanții la demonstrație au depus garoafe în fața unui portret al președintelui Putin "pentru a simboliza anii la putere" ai acestuia, a amintit CEDO.

Karuev a scuipat pe portret la circa o jumătate de oră de la începutul demonstrației și a fost arestat câteva ore mai târziu, apoi condamnat la 15 zile după gratii pentru "tulburarea minoră a ordinii publice".

Autoritățile ruse nu au furnizat "nicio dovadă a tulburării ordinii publice sau insultării trecătorilor pe care ar fi putut să le determine demonstrația", care a fost "esențialmente pașnică", au subliniat judecătorii CEDO.

CEDO a decis că în acest caz a fost încălcat articolul 10, privind libertatea de exprimare, al Convenției Europene a Drepturilor Omului și a stabilit că reclamantul are dreptul la 12.400 de euro daune morale și cheltuieli de judecată.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
14 ianuarie, 16:05
1
953

CtEDO pune punct unui dosar depus de maestrul Eugen Doga

14 ianuarie, 16:05
1
953

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat decizia în cauza Doga v. Republica Moldova.

CtEDO pune punct unui dosar depus de maestrul Eugen DogaFoto: bizlaw.md

În fața Curții, reclamantul a pretins încălcarea drepturilor sale garantate de Articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale şi de Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, din cauza faptului că instanţele naţionale ar fi interpretat în mod eronat legislaţia naţională cu privire la pretinsa utilizare ilegală a operelor sale muzicale, inclusiv prin aplicarea unei jurisprudenţe neuniforme în cauze similare, ceea ce i-ar fi provocat un prejudiciu reclamantului, transmite Știri.md cu referire la Bizlaw.md.

În luna noiembrie a anului trecut, reclamantul a informat Grefa Curţii despre faptul că la nivel naţional încălcarea drepturilor sale fusese remediată după revizuirea cu succes a litigiului care a stat la baza cererii în prezenta cauză. 

Astfel, după comunicarea cererii, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererea de revizuire depusă de către Agentul guvernamental, a recunoscut încălcarea Articolului 6 § 1 din Convenție şi a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție şi i-a acordat reclamantului 4.200 de euro pentru prejudiciul moral provocat acestuia, inclusiv pentru costuri şi cheltuieli. În cele din urmă, printr-o decizie irevocabilă, Curtea Supremă de Justiţie a examinat admisibilitatea și fondul cererii, pronunțând o decizie în favoarea reclamantului.

Astfel, constatând lipsa oricăror circumstanțe speciale privind respectarea drepturilor omului garantate prin Convenție și Protocoalele sale, Curtea a considerat că nu mai este justificată continuarea examinării cererii și a decis să o radieze de pe rol în baza Articolului 37 § 1 (a) din Convenție.

Litigiul național a fost inițiat de compania care gestionează drepturile de autor ale reclamantului, împotriva unui post privat de televiziune prin cablu. 

La originea litigiului a fost retransmisia de către canalul privat a unui program difuzat de canalul public de televiziune, care conținea lucrări ale reclamantului. 

După ce a semnat un acord doar cu radiodifuzorul public, compania a susținut în instanțele naționale că nu există un acord cu operatorul de cablu. Compania a câștigat la Curtea de Apel Chișinău, dar Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea inițială și a respins acțiunea ca nefondată.

Reclamantul a prezentat patru decizii ale Curții Supreme de Justiție în acțiuni identice introduse împotriva altor operatori de cablu, care au difuzat același program. În două cazuri, compania a avut succes, iar în alte două, acțiunile sale au fost respinse ca nefondate.

În fața Curții, reclamantul a pretins încălcarea drepturilor sale garantate de Articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale şi de Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, din cauza faptului că instanţele naţionale ar fi interpretat în mod eronat legislaţia naţională cu privire la pretinsa utilizare ilegală a operelor sale muzicale, inclusiv prin aplicarea unei jurisprudenţe neuniforme în cauze similare, ceea ce i-ar fi provocat un prejudiciu reclamantului, transmite Știri.md cu referire la Bizlaw.md.

În luna noiembrie a anului trecut, reclamantul a informat Grefa Curţii despre faptul că la nivel naţional încălcarea drepturilor sale fusese remediată după revizuirea cu succes a litigiului care a stat la baza cererii în prezenta cauză. 

Astfel, după comunicarea cererii, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererea de revizuire depusă de către Agentul guvernamental, a recunoscut încălcarea Articolului 6 § 1 din Convenție şi a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție şi i-a acordat reclamantului 4.200 de euro pentru prejudiciul moral provocat acestuia, inclusiv pentru costuri şi cheltuieli. În cele din urmă, printr-o decizie irevocabilă, Curtea Supremă de Justiţie a examinat admisibilitatea și fondul cererii, pronunțând o decizie în favoarea reclamantului.

Astfel, constatând lipsa oricăror circumstanțe speciale privind respectarea drepturilor omului garantate prin Convenție și Protocoalele sale, Curtea a considerat că nu mai este justificată continuarea examinării cererii și a decis să o radieze de pe rol în baza Articolului 37 § 1 (a) din Convenție.

Litigiul național a fost inițiat de compania care gestionează drepturile de autor ale reclamantului, împotriva unui post privat de televiziune prin cablu. 

La originea litigiului a fost retransmisia de către canalul privat a unui program difuzat de canalul public de televiziune, care conținea lucrări ale reclamantului. 

După ce a semnat un acord doar cu radiodifuzorul public, compania a susținut în instanțele naționale că nu există un acord cu operatorul de cablu. Compania a câștigat la Curtea de Apel Chișinău, dar Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea inițială și a respins acțiunea ca nefondată.

Reclamantul a prezentat patru decizii ale Curții Supreme de Justiție în acțiuni identice introduse împotriva altor operatori de cablu, care au difuzat același program. În două cazuri, compania a avut succes, iar în alte două, acțiunile sale au fost respinse ca nefondate.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
14 ianuarie, 09:34
18
5 419

Cazul Stoianoglo, la CEDO: Alaiba spune cine va fi de vină dacă pierdem

14 ianuarie, 09:34
18
5 419

Cazul procurorului suspendat, Alexandr Stoianoglo, a ajuns la CEDO.

Cazul Stoianoglo, la CEDO: Alaiba spune cine va fi de vină dacă pierdemColaj: știri.md

Deputatul Dumitru Alaiba a venit cu o reacție în acest sens, transmite Știri.md.

”Evaluarea nu este un fiasco, până când nu s-a terminat. Noi am fost direcți când spunem că trebuie să plece”, a declarat Alaiba.

Întrebat dacă Stoianoglo pleca la moment, autoritățile aveau să-l rețină, deputatul a spus că nu este sigur.

”Nu putem spune. El a fost arestat urmare a unor acțiuni pe care le-a întreprins, ”Privet, Veaceslav” și așa mai departe... Se arestează pentru legi încălcate, pentru servicii oferite, anchete obstrucționate și inițiate abuziv”, a adăugat acesta.

Reamintim că ieri, 13 ianuarie, avocații lui Stoianoglo s-au plâns la CEDO. Alaiba în acest sens a declarat că în cazul în care R. Moldova va pierde procesul ”vinovată va fi aceeași justiție”.

Citiți și: Ce se va întâmpla dacă CEDO ia o decizie favorabilă pentru Stoianoglo

Deputatul Dumitru Alaiba a venit cu o reacție în acest sens, transmite Știri.md.

”Evaluarea nu este un fiasco, până când nu s-a terminat. Noi am fost direcți când spunem că trebuie să plece”, a declarat Alaiba.

Întrebat dacă Stoianoglo pleca la moment, autoritățile aveau să-l rețină, deputatul a spus că nu este sigur.

”Nu putem spune. El a fost arestat urmare a unor acțiuni pe care le-a întreprins, ”Privet, Veaceslav” și așa mai departe... Se arestează pentru legi încălcate, pentru servicii oferite, anchete obstrucționate și inițiate abuziv”, a adăugat acesta.

Reamintim că ieri, 13 ianuarie, avocații lui Stoianoglo s-au plâns la CEDO. Alaiba în acest sens a declarat că în cazul în care R. Moldova va pierde procesul ”vinovată va fi aceeași justiție”.

Citiți și: Ce se va întâmpla dacă CEDO ia o decizie favorabilă pentru Stoianoglo

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
13 ianuarie, 15:56
26
1 593

Șeful PG suspendat din funcție, Alexandr Stoianoglo, s-a plâns la CEDO

13 ianuarie, 15:56
26
1 593

Alexandr Stoianoglo, cercetat într-un dosar penal în care i se aduc cel puțin cinci capete de acuzare, s-a adresat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Șeful PG suspendat din funcție s-a plâns la CEDO pe faptul aplicării măsurii de arest.

Șeful PG suspendat din funcție, Alexandr Stoianoglo, s-a plâns la CEDOColaj: știri.md

Între timp, procurorul general suspendat din funcție rămâne sub control judiciar, transmite Știri.md cu referire la tv8.md.

Curtea de Apel Chișinău a respins astăzi demersurile avocaților și procurorilor de caz, care au contestat decizia magistraților de la Judecătoria Ciocana, privind plasarea lui Stoianoglo sub control judiciar pentru un termen de 30 de zile. 

Apărarea a cerut anularea deciziei și eliberarea lui Alexandru Stoianoglo, iar procurorii au cerut ca acesta să se afle 60 de zile sub control judiciar. 

La sfârșitul lunii noiembrie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a încheiat urmărirea penală pe numele lui Stoianoglo pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. 

Mai exact, Stoianoglo este acuzat că, la eliberarea din funcție a procurorului Nicolae Chitoroagă, ar fi dispus achitarea indemnizației de concediere în mărime de peste 160 de mii de lei, prejudiciind astfel bugetul Procuraturii, deoarece, la acel moment, Chitoroagă avea statut de învinuit într-un dosar penal.

Stoianoglo a fost reținut la începutul lunii octombrie, iar ulterior a fost suspendat din funcție, după ce în biroul de serviciu, dar și în locuința sa au avut loc percheziții. 

Acesta este învinuit de abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor, corupere pasivă și darea de informații mincinoase. 

Stoianoglo califică acuzațiile care i se aduc drept răzbunare din partea președintei Maia Sandu. Șefa de stat a negat orice implicare și a cerut procurorilor și judecătorilor să fie corecți și echidistanți.

Între timp, procurorul general suspendat din funcție rămâne sub control judiciar, transmite Știri.md cu referire la tv8.md.

Curtea de Apel Chișinău a respins astăzi demersurile avocaților și procurorilor de caz, care au contestat decizia magistraților de la Judecătoria Ciocana, privind plasarea lui Stoianoglo sub control judiciar pentru un termen de 30 de zile. 

Apărarea a cerut anularea deciziei și eliberarea lui Alexandru Stoianoglo, iar procurorii au cerut ca acesta să se afle 60 de zile sub control judiciar. 

La sfârșitul lunii noiembrie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a încheiat urmărirea penală pe numele lui Stoianoglo pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. 

Mai exact, Stoianoglo este acuzat că, la eliberarea din funcție a procurorului Nicolae Chitoroagă, ar fi dispus achitarea indemnizației de concediere în mărime de peste 160 de mii de lei, prejudiciind astfel bugetul Procuraturii, deoarece, la acel moment, Chitoroagă avea statut de învinuit într-un dosar penal.

Stoianoglo a fost reținut la începutul lunii octombrie, iar ulterior a fost suspendat din funcție, după ce în biroul de serviciu, dar și în locuința sa au avut loc percheziții. 

Acesta este învinuit de abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor, corupere pasivă și darea de informații mincinoase. 

Stoianoglo califică acuzațiile care i se aduc drept răzbunare din partea președintei Maia Sandu. Șefa de stat a negat orice implicare și a cerut procurorilor și judecătorilor să fie corecți și echidistanți.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
13 ianuarie, 14:26
8
3 251

Stare de urgență în sănătate până pe 15 martie: Noua decizie a CESP Chișinău

13 ianuarie, 14:26
8
3 251

Starea de urgență în sănătate publică pe teritoriul municipiului Chișinău a fost declarată până în data de 15 martie 2022.

Stare de urgență în sănătate până pe 15 martie: Noua decizie a CESP ChișinăuFoto: știri.md

O decizie în acest sens a fost luată de Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a municipiului Chișinău, transmite Știri.md.

Potrivit hotărârii, din cauza numărului mare de infectați, municipiul Chișinău trece sub Cod Portocaliu de COVID.

Totodată, se mențin măsurile importante obligatorii de sănătate publică, prevenire și control epidemiologic.

Mai mult, CESP Chișinău solicită Ministerului Sănătății instituirea unui centru unic de coordonare a spitalizărilor COVID-19 în spitalele republicane și municipale.

Mai jos vedeți hotărârea integrală a Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a municipiului Chișinău:

O decizie în acest sens a fost luată de Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a municipiului Chișinău, transmite Știri.md.

Potrivit hotărârii, din cauza numărului mare de infectați, municipiul Chișinău trece sub Cod Portocaliu de COVID.

Totodată, se mențin măsurile importante obligatorii de sănătate publică, prevenire și control epidemiologic.

Mai mult, CESP Chișinău solicită Ministerului Sănătății instituirea unui centru unic de coordonare a spitalizărilor COVID-19 în spitalele republicane și municipale.

Mai jos vedeți hotărârea integrală a Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a municipiului Chișinău:

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...