Ce ascunde Penitenciarul nr. 13, care de 160 de ani schimbă vieți
Pușcăria care ocupă un lot cât un cartier chiar în inima Capitalei împlinește 160 de ani de când și-a deschis sau, mai bine zis, și-a închis ușile sub lacăt, iar la geamuri și-a pus gratii.

În tot acest timp, Penitenciarul nr. 13 nu și-a sistat activitatea nici pentru o zi, iar celulele au devenit martore a mii și mii de destine schimbate de arestul preventiv aplicat inclusiv pentru deputați, miniștri, premieri, oameni de afaceri sau pungași. Deși organizațiile pentru drepturile omului bat un semnal de alarmă că în pușcărie condițiile sunt departe de termenul „uman”, directorul instituției dă asigurări că se depun toate eforturile pentru a schimba situația, în contextul în care ideea de construcție a unui nou penitenciar stă la nivel „de hârtie” deja de zece ani, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.info.
Penitenciarul nr. 13 are 170 de celule. Dintre acestea, 20 sunt închise, pentru că nu mai pot fi utilizate și nici renovate. Deși Asociația Promo-LEX, în ultimul său raport, afirmă că situația în cadrul instituției de detenție este mult sub nivelul standardelor elementare, denumite „condiții umane”, administrația de la Penitenciarul nr. 13 declară că în ultima perioadă situația s-a schimbat spre bine.
„110 celule au fost reparate capital, băile comune se renovează. În scurt timp urmează să fie reparate și celelalte 40 de celule. Blocurile sanitare au fost divizate. Potrivit legii, deținuții au acces la băi cu apă caldă cel puțin o dată pe săptămână. Pentru deținute este mai des, la necesitate”, a declarat directorul Penitenciarului nr. 13, Andrei Saracuța.
Principala problemă sesizată de Promo-LEX este suprapopularea pușcăriei. Capacitatea acesteia este de 570 de locuri - patru metri pătrați pentru fiecare deținut. La moment, însă, în Penitenciarul nr. 13 stau aproximativ cu 200 de persoane mai mult. Asta în timp ce normele europene stabilesc șase metri pătrați pentru fiecare deținut.
Autoritățile au și aici o explicație și afirmă că situația acum este mult mai bună decât în alte perioade. Spre exemplu, în 2016, la cele 570 de locuri erau plasate circa 1.200 de persoane.
„Cifra e în scădere continuă. Sunt procese care vor depopula izolatorul. Spre exemplu, tinerii se transferă la Goian, tinerii care au între 18 și 21 de ani”, a explicat Saracuța.
Penitenciarul dispune și de săli dotate cu tehnică ce permite participarea bănuiților, inculpaților, învinuiților la ședințe de judecată la distanță, alături de avocat. Aceste încăperi facilitează munca, inclusiv a angajaților Penitenciarului, care nu mai trebuie să organizeze deplasarea inculpaților în afara instituției sau hrana pentru ziua în care lipsește, asigurarea cu pază.
Un condamnat adult poate fi plasat în izolatorul disciplinar pentru o perioadă de până la zece zile, la prima abatere. Termenul crește dacă încălcările se repetă, iar cel mai des e vorba de nerespectarea disciplinei. Minorii nu pot fi plasați în izolatoarele disciplinare.
O parte dintre cei care se află în Penitenciarul nr. 13 sunt condamnați definitiv, dar sunt angajați la instituție. Aceștia locuiesc într-un bloc aparte, în încăperi mai mari, cu mai multe paturi în odaie. Unii au chiar și televizor.
Orice deținut în Penitenciarul nr. 13 poate avea în celulă un televizor sau frigider, un fierbător, dar condiția principală este să-și achite factura la curent pentru aceste utilități în plus.
Asociația Promo-LEX a criticat, în raportul său, lipsa condițiilor pentru persoane cu dizabilități. Andrei Saracuța susține însă că două celule, de la parter, în una dintre care a stat închis omul de afaceri Veaceslav Platon, au fost renovate și adaptate pentru persoane cu nevoi speciale.
Așa sau altfel, Penitenciarul nr. 13 împlinește la toamnă 160 de ani de activitate, fără să fi fost închis măcar o zi. Autoritățile promit să construiască o pușcărie nouă, însă totul rămâne doar pe hârtie deja de zece ani. Între timp, unii deținuți ies la libertate mai devreme, din cauza „condițiilor inumane din Penitenciarul nr. 13”.