Pe dimensiunea transformării digitale cele mai mari eforturi au fost concentrate pe dezvoltarea rapidă a soluțiilor digitale pentru depășirea crizelor legate de pandemie și a crizei refugiaților, în contextul războiului din vecinătate, transmite Știri.md.

Certificatul digital Covid și fișa epidemiologică digitală au facilitat și simplificat procesul de monitorizare și gestionare a crizei pandemice, iar printre măsurile tehnologice pentru controlul crizei refugiaților se numără lansarea platformei digitale de ajutor pentru refugiați dopomoga.gov.md, obținerea IDNP digital pentru refugiați, soluția digitală de programare online pentru zboruri destinate transportării cetățenilor ucraineni spre alte state.

Modernizarea serviciilor guvernamentale prin re-inginerie și digitalizare a constituit prioritatea de bază a agendei de transformare digitală. Astfel, în perioada de referință, au fost regândite din temelie și optimizate o serie de servicii publice prin:

- reducerea hârtiilor, costurilor (cu circa 20-65%) și vizitelor la ghișeu;

- automatizarea și simplificarea proceselor interne de lucru prin asigurarea schimbului de date între instituții;

- creșterea numărului de deținători ai semnăturii electronice cu circa 20%;

- îmbunătățirea experienței beneficiarilor de interacțiune cu statul prin înlocuirea prezenței la ghișeu, cu accesarea online a serviciilor disponibile în format electronic.

Lansarea proiectelor digitale noi care asigură calea către o transformare digitală succesivă și dezvoltarea continuă a societății informaționale în Republica Moldova:

-MDelivery – Serviciul guvernamental de livrare a documentelor;

- CUPS – Centre Unificate de Prestare a Serviciilor în 17 sate;

- MobiSign – Aplicație mobilă pentru autentificare și semnare în mediul digital

- Soluția centralizată de admitere online la instituțiile de învățământ superior;

- Alte proiecte digitale ce se referă la digitalizarea procedurilor privind obținerea permisului de conducere, a statutului de șomer, a gradului de dizabilitate și a extrasului din Registrul întreprinderilor și întreprinzătorilor individuali au fost implementate în decursul acestui an.

Crearea spațiului digital comun între Republica Moldova și România și impulsionarea cooperării dintre cele două state în vederea schimbului de experiență și de soluții de guvernanță digitală se numără printre cele mai răsunătoare acțiuni care au trezit interesul publicului de pe ambele maluri, odată cu crearea Comisiei mixte interguvernamentale pentru implementarea Memorandumului de înțelegere în domeniul transformării digitale între Guvernele de la Chișinău și București.

Completarea și ajustarea cadrului normativ în domeniu prin adoptarea în spiritul prevederilor europene și internaționale, în special adoptarea Legii cu privire la identificarea electronică și serviciile de încredere, a Legii cu privire la serviciile publice, au schimbat radical modul de prestare a serviciilor, acordându-i-se prioritate prestării în format electronic, iar documentul exclusiv pe hârtie nu mai este obligatoriu.

„Am adus inovația în instituțiile publice și le-am transformat în entități care comunică digital și oferă servicii electronice moderne pentru cetățeni. Am creat instrumente digitale noi menite să atenueze impactul crizei pandemice și crizei refugiaților. Am construit punți digitale cu statele pro-europene, inclusiv cu România pentru un parcurs promițător al Republicii Moldova spre integrarea europeană.

Am perfecționat legislația națională și am ajustat-o la cerințele și standardele internaționale pentru a plasa Moldova în rândul statelor recunoscute și avansate din punct de vedere digital, dar mai avem încă multe proiecte în derulare pe care le vom perfecționa și definitiva în perioada următoare”, a menționat Iurie Țurcanu cu ocazia împlinirii unui an de mandat în Guvernul Gavrilița.

Dezvoltarea conceptului Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023 – 2030, care a fost discutat recent cu experți și parteneri de dezvoltare și urmează a fi aprobat în toamna acestui an, va constitui direcția principală de lucru în domeniul digitalizării.

Între prioritățile trasate în proiectul Strategiei pot fi menționate: măsuri sporite pentru asigurarea unui spațiu cibernetic securizat; dezvoltarea economiei digitale; fortificarea cunoștințelor și a competențelor la nivelul întregii societăți privind utilizarea oportunităților de interacțiune digitală între instituții, cetățeni și mediul de afaceri; dezvoltarea democrației participative digitale etc.