Cât de sigură este apa pe care o bem? Răspunsurile și soluțiile autorităților
Circa 65% din populația Republicii Moldova beneficiază în prezent de apă potabilă sigură, însă o parte semnificativă a locuitorilor, în special din mediul rural, continuă să utilizeze surse necentralizate, expuse riscurilor de poluare.
Imagine simbolAstfel, autoritățile își propun să extindă accesul la apă sigură până în anul 2030, în contextul alinierii la standardele europene, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
„În proporție de două treimi sau 65%, populația Republicii Moldova beneficiază de acces la apă potabilă sigură. Astăzi încă mai avem 30% din populația rurală și circa 3% din populația urbană, care se alimentează încă din surse individuale sau publice, care nu sunt conectate la un sistem centralizat”, a precizat Ion Șalaru, șef de direcție în cadrul Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).
Potrivit acestuia, principalele riscuri pentru siguranța apei sunt legate de infrastructura învechită, capacitatea redusă de intervenție și lipsa personalului calificat, în special în mediul rural. Problemele de gestionare și resursele financiare limitate afectează inclusiv monitorizarea calității apei și utilizarea substanțelor necesare pentru tratare.
Expertul a atras atenția că, în cazul surselor subterane, riscurile vizează întreținerea deficitară a sistemelor de distribuție, intervențiile întârziate în caz de avarii și lipsa operatorilor calificați.
În același timp, apa provenită din sursele de suprafață, după tratare, respectă parametrii chimici, iar aproximativ jumătate din populație este alimentată din astfel de surse. Sistemele care utilizează râurile Prut și Nistru rămân esențiale pentru aprovizionarea cu apă a țării.
În ceea ce privește alinierea la normele europene, Republica Moldova a transpus aproape integral Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman, cu unele ajustări încă în curs, în special în domeniul gestionării infrastructurii.
„Republica Moldova practic a transpus integral această directivă. Către anul 2030 noi vom avea capacități suficiente de laborator ca să facem față”, a declarat Șalaru.
Autoritățile planifică și dezvoltarea unor planuri integrate de siguranță a apei și sanitației, în cooperare cu parteneri internaționali. Proiecte pilot vor fi implementate în localitățile Cărpineni și Pelenia, unde vor fi evaluate sistemele existente și instruiți operatorii locali.
Totodată, oficialul a subliniat importanța utilizării responsabile a resurselor de apă de către cetățeni, avertizând asupra risipei generate de comportamente nejustificate, inclusiv stocarea excesivă în situații de panică.
În paralel, autoritățile pregătesc o campanie de informare privind riscurile asociate schimbărilor climatice și adaptarea sistemelor de alimentare cu apă, accentul fiind pus pe prevenirea și gestionarea riscurilor legate de resursele acvatice.