Castane, superalimentul toamnei. Beneficii și proprietăți nutritive

Toamna aduce cu ea mirosul de castane coapte, unul dintre cele mai iubite gusturi de sezon. Dincolo de aroma lor unică, castanele sunt considerate un adevărat superaliment, plin de vitamine, minerale și fibre esențiale pentru sănătate. Castanele sunt superalimentul toamnei: bogate în vitamine și minerale, cu beneficii importante pentru sănătate, transmite Știri.md cu referire la stirileprotv.ro.

Ce sunt castanele

Castanele sunt fructele de toamnă ale castanului comestibil (Castanea sativa), un arbore care crește mai ales în zonele montane și submontane. Ele se deosebesc de castanele sălbatice prin formă, gust și modul de utilizare. Castanele comestibile au coaja maronie și lucioasă, sunt mai plate pe o parte și au un gust dulceag, în timp ce castanele sălbatice sunt rotunde și nu pot fi consumate, fiind toxice pentru organism.

Aceste fructe sunt cunoscute și consumate de mii de ani, fiind o sursă importantă de hrană în Europa, Asia și America. Datorită conținutului lor ridicat de carbohidrați, în trecut erau folosite ca înlocuitor pentru cereale. Castanele erau măcinate și transformate în făină, folosită la diverse preparate tradiționale în zonele unde grâul era mai greu de cultivat.

Astăzi, castanele sunt apreciate în primul rând pentru gustul lor plăcut și pentru valoarea nutritivă. Sunt bogate în fibre, vitamina C, vitamina B6, acid folic, magneziu, potasiu și fier. În același timp, au un conținut scăzut de grăsimi și mai puține calorii decât alte nucifere, ceea ce le face o sursă sănătoasă de energie pe termen lung.

Nouă beneficii uimitoare ale castanelor pentru sănătate

Castanele nu sunt doar gustoase, ci și o adevărată sursă de nutrienți. Deși par mici, ele conțin vitamine, minerale și fibre care le fac un aliment valoros în sezonul rece.

1. Pline de nutrienți

O porție de 10 castane coapte (aprox. 84 g) aduce doar 206 calorii și oferă vitamine esențiale: B6, C, tiamină, folat, riboflavină, dar și minerale precum cupru, mangan și potasiu. Spre deosebire de alte nuci, au puține grăsimi și mai mulți carbohidrați, fiind o sursă bună de energie.

2. Surse excelente de antioxidanți

Castanele conțin vitamina C, luteină, zeaxantină și polifenoli care protejează celulele de stresul oxidativ. Aceste substanțe reduc riscul de boli cronice, de la afecțiuni cardiace până la cancer.

3. Prietenele inimii

Datorită potasiului și antioxidanților, castanele contribuie la reglarea tensiunii arteriale și protejează inima. Studiile arată că o dietă bogată în potasiu scade riscul de infarct și accident vascular.

4. Bogate în fibre

Fibrele din castane sprijină digestia, hrănesc bacteriile bune din intestin și dau senzația de sațietate. În plus, ajută la controlul glicemiei și reduc inflamațiile din organism.

5. Controlul glicemiei

Chiar dacă au mai mulți carbohidrați decât alte nuci, fibrele și antioxidanții din castane ajută la menținerea zahărului din sânge sub control și cresc sensibilitatea la insulină.

6. Ajută la pierderea în greutate

Cu puține grăsimi și multe fibre, castanele sunt sățioase și pot reduce pofta de mâncare. În plus, au mai puține calorii pe gram față de alte nuci, fiind ideale într-o dietă de slăbit.

7. Reduc inflamația

Vitamina C, polifenolii și alți compuși din castane combat inflamația cronică, asociată cu boli precum diabetul sau afecțiunile cardiace, scrie Healthline.com.

8. Potențial antitumoral

Studii de laborator arată că antioxidanții din castane, în special acidul elagic, pot încetini dezvoltarea celulelor canceroase și sprijină moartea celor afectate. Sunt însă necesare mai multe cercetări pe oameni.

9. Delicioase și ușor de preparat

Castanele pot fi coapte la cuptor, fierte sau incluse în deserturi și mâncăruri. Au o textură moale, ușor dulce și se potrivesc perfect în supe, salate sau tarte.

Contraindicațiile consumului de castane

Deși castanele sunt considerate un aliment sănătos și plin de beneficii, ele nu sunt potrivite pentru toată lumea. În anumite situații, consumul lor trebuie limitat sau evitat, pentru a nu apărea probleme de sănătate, după cum scrie Medicalnewstoday.com.

Persoanele cu diabet

Chiar dacă au un indice glicemic mai mic decât pâinea sau cartofii, castanele conțin zaharuri naturale care pot influența nivelul glicemiei. Persoanele cu diabet trebuie să le consume cu moderație și să le integreze atent în planul alimentar zilnic, pentru a nu provoca variații nedorite ale zahărului din sânge.

Alergii alimentare

Ca și alte nucifere, castanele pot provoca reacții alergice. Simptomele pot varia de la mâncărimi și erupții pe piele până la dificultăți respiratorii sau senzație de umflare a gâtului. Cei care știu că au alergii la nuci sau alune ar trebui să fie foarte atenți și să consulte un medic înainte de a le consuma.

Probleme digestive

Castanele sunt bogate în fibre și amidon rezistent, ceea ce le face greu de digerat pentru unele persoane. Consumul în exces poate provoca balonare, gaze și disconfort abdominal. Persoanele cu sindrom de colon iritabil sau alte afecțiuni digestive trebuie să fie prudente și să evite porțiile mari.

Conținut caloric și creștere în greutate

Deși au mai puține calorii decât migdalele sau nucile, castanele nu sunt complet „ușoare”. Consumul exagerat, mai ales sub formă de piure sau deserturi, poate duce la acumularea de kilograme în plus. În dietele pentru slăbit, ele trebuie consumate ocazional și în cantități moderate.

Persoanele cu intoleranță la carbohidrați sau care urmează o dietă săracă în amidon ar trebui să reducă porțiile. De asemenea, consumul de castane crude nu este recomandat, deoarece conțin taninuri care pot provoca probleme digestive și pot reduce absorbția unor nutrienți.

Cum se prepară castanele

Castanele pot fi gătite în multe feluri, fiecare metodă oferind o aromă diferită. Cele mai iubite variante sunt cele coapte, fierte, transformate în piure sau folosite în deserturi rafinate.

Castane la cuptor – metoda tradițională și secretul gustului perfect

Castanele coapte sunt un adevărat simbol al toamnei. Pentru a le pregăti corect, se taie coaja fiecărei castane în formă de cruce, astfel încât să nu explodeze în cuptor. Se așază pe tavă, se stropesc cu puțină apă și se coc la 200°C, timp de 20-30 de minute.

Trucul este să fie curățate imediat ce le scoți din cuptor, cât sunt încă fierbinți, altfel coaja devine greu de desprins.

Castane fierte

O altă metodă clasică este fierberea. Castanele se crestează și se pun la fiert în apă cu sare, timp de 30-40 de minute. Ies extrem de moi și pot fi folosite mai departe în piureuri sau deserturi. În plus, sunt mai ușor de digerat decât cele coapte.

Pentru un gust special, pot fi fierte cu foi de dafin, cuișoare sau scorțișoară. Astfel, capătă o aromă parfumată și devin un preparat simplu, dar savuros.

Piure de castane

Din castane fierte se poate face rapid un piure fin, amestecându-le cu lapte și puțin unt. Piureul de castane merge de minune ca garnitură pentru carne de curcan sau vânat, dar și ca desert, combinat cu frișcă și ciocolată.

Deserturi cu castane

În patiseria europeană, castanele sunt vedete. Rețetele celebre includ Mont Blanc (piure de castane cu frișcă), castane glasate sau torturi cu cremă de castane.

Cum se fac castanele coapte – rețeta pas cu pas

Pentru a obține cele mai bune castane coapte, urmează acești pași simpli:

• Alege castane proaspete, tari și cu coaja lucioasă.
• Crestează fiecare castană în formă de cruce.
• Pune-le într-un bol cu apă rece timp de 30 de minute, ca să se înmoaie coaja.
• Așază-le pe o tavă și stropește-le cu puțină apă.
• Coace-le la 200°C, timp de 20-30 de minute, amestecând din când în când.
• După coacere, acoperă-le câteva minute cu un prosop pentru a le curăța mai ușor.
• Așa vei obține castane aromate, dulci și perfect coapte, numai bune de savurat toamna.