Noi studii și teorii despre alcool se scriu în fiecare săptămână – consumul de alcool este bun pentru inima ta, este rău pentru ficat, minunat pentru viața ta social, dar și teribil pentru sănătatea ta, transmite Știri.md cu referire la Playtech.md.

Și, precum se spune în filmul „Another Round” (“Încă un rând”), de Thomas Vinterberg, marele câştigător al premiilor Academiei europene de film 2020 și câștigător al unui Oscar anul acesta, “We’re all born 0.5 BAC below where we should be”.

Adică pelicula porneşte de la teoria conform căreia ne naştem cu o cantitate mică de alcool în sânge şi că o uşoară stare de ebrietate ne deschide mintea spre lumea din jurul nostru, reducându-ne problemele şi sporind creativitatea.

Riscurile alcoolului sunt mai mari decât ai crezut

Dar un nou studiu din cadrul Universității din Oxford trage o concluzie clară ce ar putea pune punct tuturor celorlalte cercetări pe care le-a produs lumea cercetării în ceea ce privește consumul de alcool. Și anume că orice cantitate de alcool în cea mai mică măsură este dăunătoare pentru sănătatea creierului tău.

Studiul încă nu a primit o evaluare din partea cercetătorilor, dar concluziile sale inițiale rezumate sunt relativ severe asupra alcoolului.

Nu s-a găsit nicio doză sigură de alcool pentru creier. Consumul moderat este asociat cu efecte adverse mai răspândite asupra creierului decât s-a recunoscut anterior. Iar liniile directoare actuale cu „risc scăzut” ar trebui revizuite pentru a ține seama de efectele asupra creierului.

Cercetătorii au analizat datele de la Marea Britanie Biobank, descrise în lucrare drept „cel mai mare eșantion de imagini din lume”. The Guardian, unde a fost raportat pentru prima dată studiul, a caracterizat Biobank ca fiind „o bază de date substanțială concepută pentru a ajuta cercetătorii să decodeze factorii genetici și de mediu care determină unii oameni să dezvolte boli, în timp ce alții, nu”.

Cercetătorii au luat imagini cerebrale RMN de la 43.572 de persoane, apoi au vrut să afle cât de mult alcool a băut în mod regulat fiecare respondent. Apoi, au început să dezvolte o imagine clară a diferențelor dintre băutorii obișnuiți și cei care dau spre dependență.

Ce au găsit? Că nivelurile mai ridicate de băutură au fost asociate cu niveluri mai scăzute de materie cenușie a creierului, care conține celule neuronice. Potrivit cercetătorilor, „alcoolul a fost responsabil de până la 0,8% din variația volumului materiei cenușii”. De asemenea, „alcoolul a contribuit la acest lucru mai mult decât orice alt factor de risc modificabil testat, inclusiv fumatul”, au explicat cercetătorii.