Deşi mulţi oameni descriu toate durerile de cap moderate până la severe ca fiind "migrene", există criterii specifice folosite pentru identificarea migrenei, tensiunii şi a altor tipuri de cefalee mai puţin frecvente. În România, studiile arată că durerea de cap este cea mai frecventă formă de durere, afectând 83% dintre români, scrie descopera.ro.

În opinia hipnoterapeutului Eugen Popa, atunci când simţim o presiune puternică sau o durere de cap, poate fi dificil să ne dăm seama dacă este o suferinţă obişnuită sau una severă. Diferenţierea durerii de cap moderate de o migrenă şi viceversa este însă foarte importantă, deoarece poate preveni intensificarea durerii cât şi posibilitatea provocării altor complicaţii.

Înainte de a afla diferenţele semnificative între durerea de cap şi migrenă, trebuie să definim ambele concepte. În primul rând, durerile de cap sunt cunoscute în termeni de specialitate ca “cefalee” şi sunt dureri neplăcute care pot provoca tensiune şi presiune în zona capului.

“Durerea poate varia de la uşoară la severă şi de obicei apare pe ambele părţi ale capului. Unele zone specifice în care pot apărea dureri de cap sunt fruntea, tâmplele şi zona cefei. Cel mai comun tip de cefalee este durerea de cap resimţită ca o tensiune. Declanşatoarele acestui tip de cefalee includ stresul, problemele musculare şi anxietatea. De asemenea, acest tip de durere este cauzat, în cele mai multe cazuri, de stlului de viaţă şi obiceiurilor nesănătoase. Cefaleea poate fi şi un rezultat al altor boli, mai mult sau mai puţin severe, precum: răceală sau gripă, sinuzită, alergii, meningită, encefalită, probleme cu articulaţiile, miopie (sau purtarea unor ochelari nepotriviţi). Durerile de cap pot apărea şi în urma sevrajului la anumite substanţe (cofeină, tutun, droguri), dar şi ca urmare a consumului de medicamente”, declară Eugen Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză.

De cealaltă parte, specialistul afirmă că durerea de cap banală poate fi un simptom al unei migrene atunci când aceasta depăşeşte 4 ore şi poate dura până la 72 de ore, se intensifică treptat (de la moderată la severă), are caracter pulsatil sau trepidant, este amplificată de un efort fizic minim, de rutină, se extinde de la zonele din jurul ochilor şi din zona frontală spre regiunile temporo-parietale si occipitale si uneori poate cuprinde si zona umerilor, iar cel mai frecvent senzaţiile dureroase încep dimineaţa, după trezire.

“Deşi mulţi oameni folosesc termenul "migrenă" pentru a descrie orice durere de cap severă, migrena este rezultatul unor modificări fiziologice specifice care apar în creier şi duc la durerea caracteristică şi simptomele asociate unei migrene. Migrena este o boală neurologică organică, care are loc atunci când un factor fiziologic determină vasodilataţie la nivelul vaselor sanguine craniene, proces în urma căruia are loc eliberarea de serotonină. Migrenele se simt sub forma unor dureri de cap intense sau severe şi au simptome în plus faţă de durerea de cap obişnuită. Simptomele asociate cu migrenele includ: greaţă, durere în spatele unui ochi sau ureche, durere în zona tâmplelor, posibilitatea de a vedea pete sau lumini intermitente, sensibilitate la lumină şi / sau sunete, pierderea temporară a vederii, vărsături etc.”, explică hipnoterapeutul Eugen Popa.

Mai mult decât atât, există factori care fac diferenţa între cefalee şi migrenă, astfel:

1. Intensitatea. În timp ce ambele prezintă o durere supărătoare, intensitatea unei migrene este mult mai mare decât cea a unei dureri de cap obişnuite. Durerea se simte ca şi cum ar veni din interiorul craniului şi este adesea însoţită de apăsare în tâmple sau durere în spatele ochilor.

2. Durata. Tensiunea şi durerile de cap obişnuite se rezolvă de obicei în câteva ore. Migrena pot dura de la 4 la 72 de ore şi chiar mai mult în cazurile severe.

3. Simptome. Migrenele vin cu o varietate de simptome în plus faţă de cefalee care pot include unele sau toate din următoarele: fotosensibilitate (lumina este insuportabilă şi intensifică durerea), sensibilitatea la mediu (la fel ca în cazul luminii, sunetele şi mirosurile din mediul înconjurător pot intensifica durerea), ameţeli (o migrenă poate provova tensiuni puternice, atât din punct de vedere mental cât şi fizic), greaţă (datorită ameţelii sau fotosensibilităţii, greaţa şi vărsăturile adesea însoţesc migrena), oboseală extremă (migrena poate îngreuna somnul, iar lipsa somnului poate intensifica simptomele migrenei), locaţie (migrena se simte, de obicei, doar pe o parte a capului).

4. Fazele unei migrene. Cei care suferă de migrenă vor observa, de asemenea, că spre deosebire de o durere de cap normală, simptomele unei migrene urmează anumite faze.

Faza 1: Faza prodromală serveşte ca avertisment că durerea este iminentă. Pacienţii care suferă de migrene pot prezenta schimbări de dispoziţie, letargie şi o nevoie crescută de a merge la baie.

Faza 2: Aura nu este prezentă pentru toţi cei care suferă de migrenă. O aură poate include diferite senzaţii neobişnuite, lumini strălucitoare în jurul unor figuri şi forme sau linii ondulate. Acesta este un eveniment neurologic care poate apărea cu 20 până la 60 de minute înainte de durere.

Faza 3: Faza de atac este atunci când durerea atinge apogeul.

Faza 4: Faza finală este faza postdromă când durerea a încetinit. Suferinzii pot fi epuizaţi, dar se pot simţi, de asemenea, uşuraţi.

5. Cauze. Durerile uşoare de cap, în general, pot avea cauze uşor de urmărit. Tensiunea la nivelul capului poate fi cauzată de stres suplimentar sau de lipsa de somn. Durerile de cap pot fi şi un rezultat al deshidratării. În cazul migrenei însă pot interveni şi alţi factori, precum: sex şi schimbări hormonale, alergii, istoria familiei şi genetică, leziuni ale nervilor, cauze de mediu.

Exerciţiu pentru controlul durerii de cap

1. Identifică locul exact unde este durerea. Exact locul, la milimetru.

2. Ce culoare are?

3. Ce formă şi dimensiune?

4. Cum se mişcă sau în ce sens?

Începe apoi să modifici fiecare dintre aceste elemente şi astfel modifici senzaţia, pas cu pas. Începi cu culoarea, apoi forma şi dimensiunea, apoi sensul şi viteza de mişcare.