Când înțepăturile de insecte devin periculoase? Sfaturile specialiștilor

În Republica Moldova, cele mai răspândite insecte care pot înțepa sunt țânțarii, albinele, viespile, tăunii, puricii și căpușele. Potrivit alergologului Tatiana Gorelco, cele mai periculoase sunt înțepăturile de viespi, albine, bondari și furnici roșii, care pot declanșa reacții alergice severe, inclusiv șoc anafilactic, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Căpușele, pe lângă disconfort, pot transmite peste 100 de tipuri de viruși. Cel mai cunoscut este Borrelia, agentul bolii Lyme, denumită și „boala cu o mie de fețe” din cauza simptomelor variate și a dificultății de diagnostic.

Boala începe cu febră, frisoane, dureri musculare și de cap, iar în stadii avansate poate provoca paralizie, dureri articulare și probleme cardiace.

Înțepăturile de țânțari, ploșnițe sau păduchi, în general, provoacă doar o mică erupție sau umflătură, care dispare în maximum 48 de ore. Zona trebuie spălată bine, iar în caz de inflamație se recomandă comprese cu apă rece și aplicarea unui gel cu antihistaminic. Pentru persoanele alergice, riscul este mult mai mare.

„Atât viespile, cât și albinele fac parte din grupul himenopterelor, al căror venin are o capacitate foarte înaltă de a provoca reacții alergice”, explică Tatiana Gorelco.

Prima înțepătură poate provoca doar roșeață și umflătură, însă reacțiile grave pot apărea la înțepături ulterioare.

Șocul anafilactic apare la câteva minute după înțepătură și poate fi fatal. Simptomele includ umflarea buzelor, limbii sau gâtului, dificultăți de respirație, erupții cutanate, amețeli, tensiune arterială scăzută și leșin.

În aceste cazuri trebuie apelat imediat numărul de urgență 112 și, dacă este posibil, administrată adrenalină cu un autoinjector (EpiPen).

Pentru a preveni înțepăturile, specialiștii recomandă evitarea zonelor cu multe insecte, purtarea hainelor în culori neutre, renunțarea la parfumuri florale intense și menținerea igienei corporale.

De asemenea, repelenții, plasele la ferestre și verificarea atentă a corpului după plimbări în natură pot reduce semnificativ riscul.