Când dăm ceasurile înainte și de ce Moldova nu renunță la schimbarea sezonieră a orei

Documentul arată că impactul energetic al schimbării orei rămâne neconcludent și depinde în mare măsură de poziționarea geografică a fiecărui stat. În cazul Republicii Moldova, diferențele dintre durata zilei și a nopții nu sunt atât de pronunțate ca în statele nordice, iar beneficiile economice estimate de-a lungul timpului nu au fost confirmate, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

Totodată, autoritățile susțin că renunțarea la schimbarea sezonieră a orei ar putea genera costuri suplimentare legate de tranziția la un nou sistem orar permanent.

În eventualitatea eliminării schimbării orei, ar fi necesară reprogramarea și reconfigurarea sistemelor informatice, în special a celor care gestionează programări și calendare, din domeniul sănătății sau al rezervărilor de călătorie, precum și a programelor informatice dependente de timp și a tehnologiilor „inteligente”.

În domeniul transporturilor, orarele ar trebui ajustate, ceea ce ar presupune un efort logistic suplimentar.

Autoritățile mai menționează că România și Ucraina, state aflate în același fus orar cu Republica Moldova, aplică în continuare ora de vară, iar în acest context nu este oportună modificarea actualului sistem.

Schimbarea orei are și un impact social. Potrivit cercetărilor medicale, trecerea la ora de vară poate perturba ceasul biologic, provocând insomnie, oboseală, dificultăți de concentrare și, în unele cazuri, acutizarea unor afecțiuni cronice, inclusiv cardiovasculare, digestive sau mintale.

Medicii recomandă, în perioada de adaptare, hidratare corespunzătoare, alimentație echilibrată, activitate fizică, respectarea orei de culcare și expunerea la lumina naturală. De regulă, organismul se adaptează în 2-3 zile, însă pentru unele persoane procesul poate dura până la 10 zile.